"Efectul Kosovo, dăunător Bosniei-Herţegovina"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Milos Solaja avertizează, în exclusivitate pentru "Adevărul", în legătură cu efectele nocive ale independenţei Kosovo, care a "inflamat" tendinţele separatiste din Republica

Milos Solaja avertizează, în exclusivitate pentru "Adevărul", în legătură cu efectele nocive ale independenţei Kosovo, care a "inflamat" tendinţele separatiste din Republica Srpska.

Solaja este directorul Centrului pentru Relaţii Internaţionale din Banja Luka, Bosnia-Herţegovina. El a participat la conferinţa internaţională cu tema "Securitate regională, securitate energetică şi Alianţa Nord-Atlantică: viitoare probleme şi oportunităţi, organizată la Constanţa.

Adevărul: Cum comentaţi actuala situaţie din Republica Srpska, în contextul Kosovo?


Milos Solaja: Bosnia-Herţegovina este un compromis între trei intenţii, trei scopuri, un stat asimetric, cu o organizare foarte ciudată, împărţit în două entităţi: Bosnia-Herţegovina şi Republica Srpska şi constituit din trei naţiuni principale: bosniaci, în majoritate musulmani, croaţi şi sârbi.

Cei mai mulţi sârbi din Bosnia-Herţegovina sunt organizaţi în Republica Srpska, entitate separată, cu graniţe şi instituţii proprii, cu parlament şi preşedinte. Tendinţele separatiste ale Republicii Srpska vizează independenţa sau unirea cu Serbia. Primul scop este probabil mai aproape de realitate.

Cea de-a doua tendinţă separatistă este a croaţilor, care şi-ar dori să devină parte a Croaţiei, şi a treia, a bosniacilor, care vor să organizeze Bosnia-Herţegovina ca o ţară centralizată şi unitară. În prezent, Republica Srpska reprezintă 49% din teritoriu, iar Federaţia Bosniei şi Herţegovinei, restul de 51%. Modelul Kosovo exercită o influenţă uriaşă asupra sârbilor din Republica Srpska.

- Pe fondul acestor tensiuni, cum credeţi că vor evolua lucrurile?

- Prea curând nu cred că se va întâmpla ceva. Pe termen lung, cred că tensiunile se vor permanentiza, protestele vor deveni obişnuinţă în Republica Srpska, care va încerca să se separe. Pe moment, nu ştiu, depinde nu numai de situaţia internă, dar şi de cea internaţională.

- Va susţine comunitatea internaţională independenţa Republicii Srpska?
- Nu.

- Dar a susţinut Kosovo…
- Exact asta e problema. Pe moment, nu cred că vreo ţară, cu excepţia Serbiei, ar susţine independenţa Republicii Srpska. Chiar şi Rusia trebuie să fie foarte atentă, din cauza înfrângerii pe care a suferit-o în cazul Kosovo.

Totul depinde de tendinţele înregistrate în comunitatea internaţională. Acum au loc anumite acţiuni. De exemplu, Adunarea Naţională a Republicii Srpska a anunţat că, în cazul în care mai mult de jumătate din membrele ONU vor recunoaşte Kosovo, atunci Adunarea va înainta cereri de recunoaştere.

Studenţii urmau (ieri - n.r.) să organizeze manifestaţii paşnice şi să declare "Ţara independentă a campusului studenţesc". Graniţa dintre Serbia şi Kosovo nu a fost graniţa dintre două republici. Kosovo era doar o regiune autonomă, aşa cum există şi în alte ţări. De aceea, unele state nu vor să recunoască (independenţa Kosovo - n.r.), ca să nu aibă aceleaşi probleme. De exemplu, Catalonia, Ţara Bascilor - în Spania, în România, ştiţi mai bine care e situaţia, la fel în Slovacia, Georgia.

- Consideraţi că "efectul" Kosovo va dăuna Bosniei-Herţegovina?

- Da, şi va dăuna nu numai Bosniei-Herţegovina, ci şi multor altor ţări.
(Interviu realizat de
Alina Anghel)

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite