Efectul Kosovo asupra Macedoniei

Partidele albaneze de la Skopje îşi cer drepturile în stradă Apropiata independenţă a provinciei sârbe Kosovo începe, deja, să provoace tensiuni în Macedonia. Mai mulţi etnici

Partidele albaneze de la Skopje îşi cer drepturile în stradă

Apropiata independenţă a provinciei sârbe Kosovo începe, deja, să provoace tensiuni în Macedonia.

Mai mulţi etnici albanezi, membri ai partidului de opoziţie Uniunea Democratică pentru Integrare (DUI), au încercat să blocheze străzile din jurul parlamentului, acuzând coaliţia guvernamentală de la Skopje că încalcă acordul de pace de la Ohrid, semnat în 2001 în urma unui conflict între majoritatea macedoneană şi minoritatea albaneză din ţară.

Forţele speciale ale poliţiei macedonene au arestat nouă persoane şi au confiscat şase revolvere şi trei arme automate, după ce aproape două sute de simpatizanţi a două partide albaneze s-au confruntat în faţa parlamentului.

Nouă persoane, printre care cinci poliţişti, au fost rănite în timpul ciocnirilor, cărora le-au pus capăt scutierii. Simpatizanţii a două partide politice s-au reunit după ce doi deputaţi albanezi, Duraku Sadula din Uniunea Democratică a Albanezilor (DUI) şi Vejseli Abduladi din Partidul pentru Prosperitate Democratică (PDP)
s-au bătut în timpul unei sesiuni a parlamentului. Incidentul a izbucnit în cursul unei dezbateri privind reforma electorală.

Reprezentanţii DUI au decis să boicoteze parlamentul pentru a doua oară în cursul acestui an, în semn de protest faţă de reforma propusă de guvernul condus de Nikola Gruevski, care prevede acordarea mai multor locuri în Legislativ pentru alte minorităţi decât cea albaneză.

Şapte luni de conflict şi un acord controversat

Criza din Macedonia, singura dintre fostele republici iugoslave care reuşise să evite războiul, a izbucnit în ianuarie 2001. Armata de Eliberare Naţională (UCK) a albanezilor din Macedonia a preluat atunci controlul mai multor sate din regiunile locuite în majoritate de albanezi. UCK susţinea că luptă pentru obţinerea mai multor drepturi pentru albanezi.

Macedonenii, majoritari, considerau însă că aceştia urmăreau cucerirea de teritorii pe care să le alipească apoi unui "Kosovo Mare". Conflictul a atins apogeul când rebelii au ajuns să controleze teritorii aflate la aproape 15 kilometri de capitala Skopje, iar autorităţile macedonene au lansat o ofensivă împotriva rebelilor.

La presiunile "troicii" NATO-UE-OSCE, partidele albaneze şi macedonene au semnat, în august, la Ohrid, un acord de pace. Rebelii au acceptat să predea armele unei forţe a NATO, în schimbul acordării mai multor drepturi minorităţii albaneze, printre care introducerea limbii albaneze ca a doua limbă oficială.

Certuri şi acuze

La nivelul întregii ţări, albanezii reprezintă aproximativ un sfert din populaţia de 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei şi sunt concentraţi în special în nordul şi vestul ţării. DUI este principala formaţiune politică formată de forţele de gherilă care au fost implicate în confruntările din 2001. Formaţiunile care reprezintă minoritatea albaneză se acuză reciproc de corupţie, interese proprii şi neglijarea problemelor comunităţii albaneze.

Dosarul kosovar, discutat la New York

Reprezentanţii Serbiei şi cei ai etnicilor albanezi din Kosovo vor avea azi, la New York, discuţii directe în legătură cu viitorul statut al provinciei.

Miniştrii de externe din Rusia, SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Italia s-au întâlnit, ieri, în metropola americană pentru a stabili agenda negocierilor.