E.S. Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Tanya van Gool: „Sistemele de securitate sunt manevrate de oameni prost plătiţi!”

Reprezentantul diplomaţiei olandeze în România a explicat, pentru „Adevărul”, de ce nu este România pregătită să intre în Schengen în martie 2011. Printre altele, Guvernul de la Haga nu este convins că poliţiştii români nu vor închide ochii la numite nereguli,  câtă vreme sunt prost plătiţi.

Adevărul: Oficialii de la Bucureşti susţin că Olanda este una din ţările europene care se opun aderării României la spaţiul Schengen. Care sunt motivele acestei poziţii?

Tanya van Gool.: Se fac mai multe confuzii cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen. România trebuie să înţeleagă că intrarea în Schengen nu este un drept al ţării, ci o obligaţie. Olanda nu a spus că nu vrea România în Schengen, aşa cum nici Franţa n-a făcut-o. Noi am spus că nu este momentul potrivit dacă România nu şi-a pus la punct controlul la frontiere. Iar un sistem de verificare al graniţelor funcţional nu se referă strict la partea tehnică. El trebuie să fie acoperit-susţinut de sistemul judiciar din România. Puteţi avea la frontieră aparatură şi o reţea computerizată care monitorizează şi verifică cine anume intră în ţară. Dar aceste sisteme nu funcţionează de unele singure, ele sunt manevrate de oameni, oameni care organizează aceste controale şi trimit informaţia la centrală (n.r. - Centrala SIS de la Bruxelles). Aceşti oameni se confruntă uneori cu situaţii dificile, sunt prost plătiţi sau asupra lor se exercită presiuni din diverse părţi să facă X, Y lucruri. Ca aceşti oameni să-şi facă munca aşa cum trebuie este nevoie de un sistem legal care să-i sprijine dar care să-i şi sancţioneze dacă greşesc. Iar sistemul judiciar din România este în plin proces de reformă. Şi încă mai sunt multe probleme de rezolvat. Acesta este motivul pentru care avem îndoieli că România este pregătită să adere la spaţiul Schengen, nu avem îndoieli cu privire la partea tehnică (n.r. acestea au fost evaluate), cǎ nu este funcţională. Poliţia română nu are nevoie doar de maşini performante să-şi facă treaba. Are nevoie şi de oameni care să conducă maşinile, de bani de benzină ca maşinile să meargă. Noi trebuie să fim siguri că toate acestea există şi în viitor şi că vor şi funcţiona.   

Citiţi şi:

Criza din România împinge marfa din Moldova spre Rusia

Adevărul: Concret care este legătura pe care o faceţi între corupţie şi securitatea frontierelor?

Tanya van Gool Nu vorbim doar de controlul la frontiere, ci controalele pe care le face poliţia prin ţară, pe străzi, în aeroporturi şi porturi.  Vă dau un exemplu: poţi avea un container suspect care ajunge într-un port din România. Poţi să-l verifici sau poţi să te faci că nu-l vezi. Şi poate că în acel container sunt ascunşi cinci-şase migranţi ilegali. Noi trebuie să fim siguri că întreg sistemul este sub controlul autorităţii desemnate, că atunci când există o problemă şi controlul nu funcţionează, oamenii care fac aceste verificări sunt susţinuţi de sistemul judiciar.

Adevărul: Spuneaţi că oamenii de care depinde controlul la frontiere sunt prost plătiţi. Are vreun impact asupra securităţii frontierelor?

Tanya van Gool: Poliţiştii români, în general, cei de la poliţia de frontieră în special,  sunt bine pregătiţi.  România a primit bani de la UE pentru acest lucru. Oamenii au făcut diverse cursuri de pregătire în ţările membre Schengen. Dar dacă nu sunt suficient de bine plătiţi pot fi sub presiune să-şi facă rost de alte surse de câştig. Acest lucru nu este valabil doar pentru România ci pentru multe alte ţări. Ca acest control la frontiere să fie făcut cum trebuie, este nevoie de mijloace operaţionale, maşini, camere de supraveghere care nu doar trebuie să fie acolo ci trebuie să şi funcţioneze. Ne punem întrebarea: vor funcţiona ele tot timpul?

Adevărul: Informaţiile pe care le aveţi arată că România îndeplineşte condiţiile pentru ridicarea controalelor la frontieră?

Tanya van Gool: Din datele pe care le avem până acum din diverse surse, dar mai ales din raportul CE pe Justiţie, în urma căruia s-a decis continuarea MCV în cazul României, nu putem spune că suntem mulţumiţi de stadiul reformelor în Justiţie. Ştim că este un proces de durată, ştim că s-au înregistrat o serie de progrese în ultimii doi ani, dar nu este suficient. Dacă ritmul de acum al reformelor ar fi existat începând din  2004, situaţia ar fi fost alta.

Ritmul reformelor a fost foarte lent

Frontierele României,  evaluate de experţi europeni   Foto: Bogdan Dimofte

Adevărul: Dar ritmul reformelor nu a fost acelaşi pe parcursul ultimilor şase ani...

Tanya van Gool: Nu, într-adevăr nu a fost. Există o explicaţie: au fost alegeri, au existat probleme în Guvernul de la Bucureşti. Dar, rezultatele sunt cele care contează. Ritmul reformelor în Justiţie a fost accelerat anul trecut, dar înainte a fost foarte, foarte lent.

Adevărul: Aşteptând următorul raport al CE din vară înseamnă deja o amânare de câteva luni a aderării României la Schengen..

Tanya van Gool: Franţa a spus clar că va aştepta evaluarea din vară a CE. Olanda va lua o deciziei în martie, iar până atunci trebuie să avem suficiente dovezi din partea României că au fost făcute reformele necesare în Justiţie şi lupta anti-corupţie. Cum ne vor fi furnizate acele dovezi, depinde de România.  Ştiu că autorităţile române face eforturi în acest sens, mai ales la capitolul legislaţie.  Dar eforturile nu pot fi lăsate doar pe seama ministrului Justiţiei. Jandarmeria, poliţia de frontieră, MAI, populaţia, judecătorii, magistraţii trebuie să contribuie la procesul de reformă.

Adevărul: Sunt multe de rezolvat în scurt timp..

Tanya van Gool: Vreau să subliniez încă o dată, Olanda nu este împotriva aderării României la Schengen. Spunem doar că încă nu este momentul să o facă. Încrederea pe care trebuie să o avem în sistemul judiciar lipseşte pentru că nu avem destule dovezi că el funcţionează.

Olandezii se tem efectele corupţiei româneşti

Adevărul: Conservatorii din guvernul de la Haga spun că ,,se tem de un aflux de imigranţi români şi bulgari săraci în Olanda". De unde această frică?

Tanya van Gool: Şi la noi în ţară sunt destul de multe lucruri care nu au fost înţelese complet. De când România este membră a UE, cetăţenii ei pot circula liber în Olanda, Franţa şi Germania. Ştim că deja mulţi români au plecat să lucreze în Spania şi Italia. Ei nu au aşteptat ca ţara să fie membră a spaţiului Schengen. Aderarea României la Schengen nu va aduce cu siguranţă un val de români în Olanda. Teama noastră este că odată cu aderarea României, diverse persoane vor încerca să utilizeze noi căi mai facile de a intra în Schengen. Dacă străinii simt că este mai uşor să intre pe la frontiera română sau bulgară decât prin Italia sau Grecia în spaţiul Schengen vor încerca s-o facă. Aşa riscăm să ajungă mai mulţi străini în Olanda.

Adevărul: Oficialii români fac apel insistent la statele UE să nu ia decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen pe criterii politice, ci doar tehnice. Decizia în Guvernul olandez care leagă Schengen de MCV este politică.

Tanya van Gool: Guvernul de la Haga a legat MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) de aderarea României la Schengen pentru că Olanda a trecut şi ea ca alte ţări prin diverse transformări în ultima vreme. Din cauza crizei economice, populaţia a devenit mai atentă la situaţia internă a ţării. Şi noi am aplicat măsuri de austeritate, avem şomaj, ne confruntăm cu îngheţarea pensiilor şi concedieri în rândul bugetarilor. Oamenii sunt atenţi la orice deciziei a Guvernului care ar putea afecta echilibrul fragil al economiei olandeze. Populaţia este mai exigentă cu politicienii cărora le cere să explice care sunt consecinţele oricărei hotărâri pe care o iau. Iar politicienii nu pot explica suficient de bine populaţiei ce reforme s-au mai făcut în România. În consecinţă, olandezii se tem că din cauza corupţiei din ţara dumneavoastră vor ajunge ilegal, în Olanda, tot felul de oameni.

Adevărul: Preşedintele Traian Băsescu a declarat că Olanda şi Franţa, deşi reticiente, nu s-au opus în COREPER transmiterii solicitării de aderare a României la Schengen . De ce nu a blocat Olanda acest proces?

Tanya van Gool: Pentru că transmiterea documentelor către PE este ca instituţia să-şi formeze o părere privind stadiului pregătirilor de aderare. Eurodeputaţii au nevoie de aproximativ două luni să analizeze documentele. Dacă am fi blocat transmiterea acestor documente ar fi însemnat că deja am luat o deciziei finală în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen şi am fi împiedicat PE să analizeze singur situaţia. Nu ar fi fost corect. Procedurile trebuiesc urmate. Noi nu am spus NU aderării României la Schengen ci doar NU dacă nu sunt îndeplinite condiţiile. Am vrut să acordăm României ocazia ca să-şi rezolve problemele în timpul pe care-l mai are la dispoziţie. În plus,  Guvernul nostru nu a adoptat încă o deciziei finală în privinţa României. Executivul se va consulta cu Parlamentul pe 15 decembrie, înainte de summitul UE de luna aceasta.

Lobby politic cam târziu

Adevărul: Credeţi că este nevoie de mai mult lobby politic ca România să convingă Olanda că este pregătită să intre în Schengen?

Tanya van Gool: România face deja lobby politic, autorităţile de la Bucureşti sunt foarte active, la nivelul  Ministrului român de Externe, Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu va face o vizită la Haga. Sunt lucruri bune, poate făcute puţin cam târziu.

Adevărul: Fostul  secretar de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche s-a declarat îngrijorat de modul în care România acordă vize cetăţenilor moldoveni, făcând frontierele vulnerabile. Este aceasta o îngrijorare şi pentru Olanda?

Tanya van Gool: Nu ne îngrijorează atât de mult cât ne îngrijorează vizele acordate cetăţenilor din alte ţări în afara UE. Am fost îngrijoraţi în trecut că moldovenii primesc cetăţenia română, dar ne-am schimbat opinia pentru că am aflat că numărul moldovenilor care au cerut paşaport românesc nu este atât de ridicat. În al doilea rând, mulţi moldoveni  vor cetăţenie română din cauza originii lor, au bunici şi alte rude în România. Unii dintre ei îşi iau cetăţenia ca să plece la muncă în Italia, Spania. Nu ne temem de un val de moldoveni cu cetăţenie română, în Olanda.

Adevărul: Aţi spus că nu vă temeţi atât de moldoveni cât de cetăţenii altor ţări. Vă referiţi la cetăţenii unei anumite ţări?

Tanya van Gool: Mă refer la oameni care fac tranzacţii la marginea legalităţii care caută căi facile de a intra în Europa. Pot veni direct în Olanda, dar este dificil. Ei caută, să zicem, împrejurările care îi avantajează.

Adevărul: Este România o astfel de împrejurare.. ?

Tanya van Gool: Nu este vorba de România, în mod special, aceşti oameni caută orice breşă de securitate la frontierele Schengen.

Adevărul: Franţa era un aliat pentru Olanda în privinţa extinderii Schengen cu România. Guvernul de la Paris a fost însă remaniat. Domnul Lellouche nu mai este secretar pentru Afaceri Europene iar ministerul Imigraţiei al lui Eric Besson a fost desfiinţat. Este mai blândă vocea Olandei fără fostul guvern francez?

Tanya van Gool: Noi ne-am exprimat poziţia înaintea Franţei. Ea face parte din programul de guvernare a Executivului de la Haga.

Haga vrea buget de austeritate pentru UE

Adevărul: Olanda a fost mustrată de CE alături de Marea Britanie şi Suedia că a contribuit la eşecul negocierilor pentru bugetul UE pe 2011. Care a fost motivul pentru care v-aţi opus adoptării bugetului?

Tanya van Gool: Ne-am opus, în primul rând pentru că bugetul UE a fost mărit. Acest lucru presupunea o contribuţie mai mare din partea ţării noastre în condiţiile în care şi Olanda este afectată de criza economică. Guvernul de la Haga a luat măsuri de austeritate pentru a face economie la bugetul ţării de 18 miliarde de euro, ceea ce înseamnă tăieri de fonduri din  asistenţa pentru vârstnici, din bugetul educaţiei, înseamnă concedieri ale bugetarilor. Ar fi fost foarte dificil ca Executivul să explice olandezilor că trebuie să dea mai mulţi bani la bugetul UE. Considerăm că şi bugetul UE trebuie adaptat la austeritatea pe care o aplică toate guvernele europene. În plus, Olanda este plătitor net la UE, nu şi beneficiar - deci dăm mai mulţi bani decât primim. Cu un buget mai mare diferenţa între ce plătim la bugetul UE şi ce am primi ar fi şi mai mare. Al doilea motiv pentru care ne-am opus este din cauza noii taxe la nivel comunitar care să alimenteze direct bugetul UE pe care instituţiile UE vor să introducă. Noi credem că nu este încă momentul potrivit pentru această iniţiativă.

Adevărul: Preşedintele Băsescu a cerut Consiliului European şi Parlamentului European ca deficitul fondului de pensii să fie scos din deficitul bugetului de stat pentru a evita eventuale sancţiuni din partea UE. O deciziei în acest sens va fi luată la summitul din iarnă. Este o solicitare acceptabilă pentru Olanda ?

Tanya van Gool: Guvernul de la Haga nu a adoptat o poziţie în privinţa acestei propuneri. Olanda este conştientă de sancţiunile UE pentru un deficit bugetar de peste 3% din PIB. Noi încercăm să ne încadrăm în acest deficit incluzând  pensiile, o problemă arzătoare în toată Europa având în vedere gradul de îmbătrânire a populaţiei. Să excluzi deficitul fondului de pensii din deficitul de stat înseamnă excluderea unei mari părţi din deficit.

Investitorii vor legi care să nu se schimbe de pe-o zi pe alta

Adevărul: Schimburile economice între România şi Olanda au scăzut în 2009 comparativ cu 2008. Este doar vina crizei globale?

Tanya van Gool: Prezenţa firmelor olandeze în România este în continuare puternică. Companiile nu s-au retras, nici nu şi-au diminuat activitatea dar avem mai puţine investiţii şi mai puţine schimburi bilaterale din cauza crizei. Ne străduim să-i informăm pe oamenii de afaceri olandezi cu privire la oportunităţile din România. Dar ca să investească, antreprenorii trebuie să ştie exact unde îşi pot investi banii, că au instrumente de lucru, şi dacă ceva nu merge bine, cât timp trebuie să piardă în instanţe. Ei nu vor să-şi petreacă timpul pe la tribunale ci făcând afaceri. Trebuie să aibă un cadru legal clar, care să nu se schimbe de pe-o zi pe alta. <<Pot cumpăra acest teren? Da. Pot construi pe el pentru că este zonă industrial? Da.>> Acesta este modul de gândire. Ei nu vor ca peste câţiva ani să se trezească că terenul lor s-a transformat peste noapte din zonă industrială în zonă rezidenţială sau dacă era rezidenţială în industrială. Cadrul  trebuie să fie clar, previzibil, să ofere o perspectivă pe termen lung investitorilor,  pentru că ei vin cu un plan de afaceri, nu pentru doi, ci pentru 10-15-20 de ani.

Adevărul: Aţi avut plângeri din partea investitorilor olandezi cu privire la sistemul legal românesc?

Tanya van Gool: Plângerile nu se referă atât la corupţie cât la corectitudine, la claritatea legilor şi sustenabilitatea deciziilor în justiţie. Dacă vin în România pentru că li se spune că lucrurile sunt albe în următorii 10 ani, oamenii de afaceri olandezi vor ca lucrurile să rămână albe în următorul deceniu. Dar în România, lucrurile uneori devin rapid gri, ba chiar şi negre. Oamenii de afaceri investesc într-o fabrică, încheie un parteneriat şi brusc se schimbă legea sau este interpretată altfel sau investitorul este dat în judecată numai de dragul de a ajunge în faţa instanţei. Asta nu este treaba oamenilor de afaceri. Treaba lor este să producă având câştig.  Ei vor să ştie exact care le sunt partenerii de discuţie, cât îi costă, cât durează să construiască, care sunt perspectivele de dezvoltare a oraşului X, a infrastructurii din regiune, ce furnizori au la dispoziţie. Dacă furnizorul cu care  a încheiat azi un contract, mâine spune că s-a mutat, oamenii de afaceri străini nu mai înţeleg nimic.

Adevărul: Vorbiţi limba română

Tanya van Gool: Puţin doar...

Bucureştiul, un oraş neterminat adică viu

Adevărul: Ce lucruri apreciaţi la România?

Tanya van Gool: Îmi place limba română, diversitatea culturală a oamenilor, dinamismul şi implicarea lor. Dacă au o opinie vor să şi-o expună, să-i convingă pe ceilalţi. Românii vor să intre în vorbă cu tine imediat. Sunt foarte talentaţi la învăţarea limbilor străine, mulţi români ştiu mai mult decât o singură limbă: engleză, germană, sârbă, ungară.. este un lucru special. Şi îmi place Bucureştiul pentru că este un oraş neobişnuit, cu o arhitectură diversă: Clădiri vechi şi blocuri comuniste. În plus, la ieşirea din oraş vezi că se mai construieşte, că este un oraş neterminat. Pentru mine asta înseamnă că este viu, că oamenii luptă să facă ceva.

Adevărul: Pentru că aţi spus că vă place limba română, un german mi-a povestit odată că îi place cuvântul ,,imediat,, pentru că în România asta înseamnă peste două ore. Care este cuvântul dvs preferat în limba română?

Tanya van Gool: Primul cuvânt pe care l-am învăţat este <<mulţumesc>>, apoi am învăţat să spun << puţin>>, dar nu este preferatul meu. Cel mai mult îmi place cum salută românii cu <<Sărut-mâna>>. Cred că este foarte delicat, foarte sensibil. Seara pe stradă, spun <<Bună seara!>> Şi mi se răspunde <<Sărut-mâna>>, lucru neobişnuit în Olanda.  

Portretul unui diplomat

E.S. doamna Tanya van Gool şi-a prezentat scrisorile de acreditare, în calitate de Ambasador al Regatului Ţărilor de Jos în România, în  septembrie 2009.  A studiat la mai multe universităţi din Olanda şi Franţa, fiind, printre altele, licenţiată în Cultura franceză şi Relaţii internaţionale. În diplomaţie a deţinut posturi-cheie la Bruxelles (UE) , Columbia, Bolivia, Nigeria şi Suriname. Ambasadoarea vorbeşte engleza, spaniola, germana, franceza, italiana dar şi Ki Swahili (limbă vorbită de populaţia bantu în Africa de Est). Este pasionată de bridge şi yoga şi îi place România pentru dinamismul oamenilor.