VIDEO „Doctorul Moarte“ a fentat sinuciderea

Grav bolnav, Jack Kevorkian nu şi-a pus capăt zilelor, deşi a pledat toată viaţa pentru această metodă. Avocatul sinuciderii asistate, medicul de origine armeană Jack Kevorkian a murit la 83 de ani răpus de o embolie pulmonară.

Ca şi în timpul vieţii, moartea lui Jack Kevorkian a provocat deja dezbateri referitoare la neconcordanţa dintre pledoaria sa pentru curmarea suferinţelor fizice în cazul unor pacienţi şi modul în care el însuşi s-a agăţat de viaţă. Kevorkian, un specialist în patologie născut în Michigan din părinţi de origine armeană, a fost internat la un spital din Detroit, dar nu a mai putut fi salvat. El a murit în urma unei embolii pulmonare. Ultimii săi ani de viaţă au fost marcaţi de probleme de sănătate: s-a luptat din greu cu hepatita C şi cu un cancer la ficat. Astfel că mulţi s-au întrebat de ce nu a recurs şi el la sinuciderea asistată, metodă pe care a promovat-o în trecut.

Chestionat asupra acestui subiect, Geoffrey Fieger, avocatul şi prietenul lui, a spus că Jack nu avea în ultimul timp capacitatea fizică şi mentală de a lua o astfel de decizie. „Jack Kevorkian nu avea nicio obligaţie sau datorie faţă de societate de a-şi încheia viaţa în maniera în care au făcut-o unii dintre pacienţii săi", a declarat Fieger, care a adăugat că fiecare îşi alege sfârşitul.

Aparatul letal

În anii '90, Jack Kevorkian a declanşat o dezbatere aprinsă în Statele Unite, după ce a declarat că a ajutat 130 de pacienţi să-şi pună capăt zilelor pentru a scăpa de suferinţă. A construit un aparat, numit Mercitron sau Thanatron, cu ajutorul căruia le injecta pacienţilor o doză letală. Patologul se compara cu Martin Luther King şi cu Mahatma Gandhi, dar Asociaţia Medicală Americană l-a numit „un instrument nechibzuit al morţii". Timp de 10 ani a reuşit să scape, fiind achitat de trei ori. Pe procurori i-a numit nazişti, iar pe doctorii care nu-i apreciau metodele „mocofani ipocriţi".

Opt ani de închisoare

În 1996, a apărut la tribunal purtând o perucă, pantaloni şi pălărie din era colonială şi având în mână o scrisoare a preşedintelui Thomas Jefferson care ar fi pledat - potrivit declaraţiilor lui Kevorkian - pentru sinuciderea asistată a bolnavilor aflaţi în fază terminală. „Scopul meu final este de a face din eutanasie o experienţă pozitivă", explica el pentru „The New York Times".

În martie 1999, un tribunal din Michigan l-a găsit vinovat de crimă de gradul doi. Sentinţa a fost posibilă, după ce Kevorkian a făcut imprudenţa de a le oferi singur judecătorilor probe împotriva sa. S-a filmat în timp ce-i administra un drog letal lui Thomas Youk, un bărbat care suferea de scleroză laterală amiotrofică. A trimis apoi caseta la un post de televiziune şi o ţară întreagă a văzut pentru prima dată o sinucidere asistată. A fost eliberat după opt ani de închisoare cu promisiunea că renunţă la practicile sale controversate. A încercat să candideze pentru un loc în Congres, dar a eşuat, după care a intrat ­într-un con de umbră, deşi dezbaterile privind sinuciderea asistată continuă în SUA. 

130 de oameni au fost ajutaţi să moară mai repede de către Jack Kevorkian.

Subiect de film

Viaţa lui Jack Kevorkian a devenit subiect de film. Rolul său a fost jucat de celebrul Al Pacino. Pentru prestaţia din pelicula HBO „You Don't Know Jack" (Nu-l cunoşti pe Jack), actorul a fost răsplătit anul trecut cu două premii: un Emmy şi un Golden Globe. În cadrul ceremoniei de acordare a premiilor Emmy, Al Pacino a rostit un discurs în care i-a adus un omagiu medicului. El l-a caracterizat pe Kevorkian drept un om „extraordinar, interesant şi unic". „Eşti în regulă Jack", a spus actorul şi a îndreptat premiul spre medicul care îl privea zâmbind din rândul spectatorilor. De altfel, Al Pacino i-a luat apărarea, spunând că Jack nu a luat bani.