Dmitri Medvedev începe să-şi arate adevărata faţă

Proaspătul câştigător al alegerilor prezidenţiale ruse nu intenţionează să cedeze din împuterniciri premierului În alegerile prezidenţiale din Rusia, Dmitri Medvedev, succesorul

Proaspătul câştigător al alegerilor prezidenţiale ruse nu intenţionează să cedeze din împuterniciri premierului

În alegerile prezidenţiale din Rusia, Dmitri Medvedev, succesorul desemnat al preşedintelui Putin, a obţinut o victorie covârşitoare, cu circa 70 la sută din voturile exprimate.

Opoziţia a contestat însă alegerile, iar Ghennadi Ziuganov, care s-a clasat al doilea, obţinând aproape 18 la sută, a declarat că se va adresa justiţiei, semnalând o serie de fraude. Fostul premier Mihail Kasianov, căruia nu i s-a permis să candideze, a spus că Rusia se află în criză politică şi că va urma şi una economică.

În prima lui conferinţă de presă după anunţarea rezultatelor oficiale parţiale ale alegerilor, noul preşedinte a declarat că speră în formarea unui tandem eficient cu Vladimir Putin ca prim-ministru. Medvedev a mai spus că el, ca preşedinte, va controla politica externă, apărarea intereselor Rusiei fiind principala sa prioritate, alături de relaţiile cu fostele republici sovietice.

El a precizat că nu intenţionează o redistribuire a împuternicirilor preşedintelui şi ale primului-ministru. "Sunt convins că munca în colaborare într-o formă eficientă poate aduce ţării rezultate interesante, devenind un factor pozitiv de dezvoltare a statului", a subliniat el.

Cât va dura "luna de miere"?

Analiştii prevăd o primăvară liniştită tandemului Putin-Medvedev, dar în vară, când începe procesul de repartizare a portofoliilor, nu este exclus un "război" între cele două tabere. În ceea ce-i priveşte pe membrii proeminenţi ai guvernării actuale, aceştia aşteaptă instalarea oficială a lui Medvedev la Kremlin, pentru a decide ce vor face în continuare.

Prim-vicepremierul Serghei Ivanov a declarat că nu are de gând să iasă la pensie după formarea, de către al treilea preşedinte al Rusiei, a noului guvern, deşi nu ştie dacă i se va oferi vreun post. "Este o chestiune care se va lămuri în luna mai, când, după învestirea noului şef al statului, întreaga echipă guvernamentală va demisiona, potrivit prevederilor constituţionale şi va fi propusă candidatura viitorului şef al Executivului", a declarat Ivanov pentru CNN. "Ce mi se va propune? Nu ştiu. Voi afla atunci care va fi rolul meu ulterior. De un singur lucru pot să vă asigur - că nu am de gând să ies la pensie. Sunt pensionar militar începând din 2000".

"Politica de presiune faţă de România va continua"

Schimbările în politica externă anunţate de Medvedev vor fi cel mult la nivel retoric, Rusia păstrându-şi politica energetică ca mijloc de presiune faţă de România şi alte ţări est-europene, a declarat pentru NewsIn David Satter, expert american în spaţiul postsovietic.

Satter apreciază că "Rusia va avea aceeaşi politică faţă de România şi alte ţări est-europene, folosind petrolul şi gazele pentru a impune o conformare politică şi economică din partea lor". El a adăugat că Moscova, în măsura în care îi stă în putere, va continua să saboteze proiectul gazoductului Nabucco.

"De fiecare dată când apare un nou lider rus, există tentativa unei abordări mai prietenoase faţă de Vest. Aceasta se poate urmări înapoi în timp până la Andropov care, chipurile, era prooccidental pentru că îi plăcea jazzul şi avea gusturi apusene şi mai sofisticate. Dar asta nu înseamnă foarte mult. Liniile politicii externe ruse nu sunt dictate de preferinţele personale ale liderului, ci de nevoia de a păstra populaţia solidară cu conducerea ţării, în ciuda abuzurilor ce au loc în Rusia", a explicat David Satter, fost corespondent la Moscova al "Financial Times" între 1976 şi 1982.

Occidentul reacţionează cu prudenţă

Cancelariile occidentale aşteaptă o deschidere a politicii externe ruse, după ce la Kremlin se va instala un nou locatar, dar nu-şi fac prea multe iluzii.

Uniunea Europeană: Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus că are încredere că alegerea lui Dmitri Medvedev va întări legăturile dintre Rusia şi UE, dar Moscova va trebui să-şi onoreze angajamentele, inclusiv cele referitoare la principiile democratice şi drepturile omului.

FranŢa: Ministrul francez de externe, Bernard Kouchner, a solicitat UE să găsească o nouă modalitate de comunicare cu preşedintele ales al Rusiei, exprimându-şi regretul că "Cei 27" nu au reuşit să facă acest lucru cu Vladimir Putin. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, l-a invitat pe Medvedev să efectueze o vizită la Paris.

Marea Britanie: Brown şi-a exprimat speranţa unei mai bune cooperări cu Moscova în domeniul securităţii energetice, a schimbării climatice şi a problemelor de securitate internaţională, refuzând în acelaşi timp să se pronunţe pe marginea acuzaţiilor de nereguli în timpul alegerilor.

SUA: Casa Albă a afirmat voinţa preşedintelui George W.Bush de a lucra cu Medvedev şi a invocat "interesul mutual" al Washingtonului şi Moscovei pentru o astfel de cooperare, evitând să se pronunţe cu privire la corectitudinea scrutinului rus.

Japonia: Purtătorul de cuvânt al guvernului japonez, Nobutaka Machimura, a declarat că ţară sa speră că noul preşedinte va aduce o soluţie la disputa teritorială care divizează cele două naţiuni de atât de multă vreme.

Tinerii pro-Kremlin au demonstrat în faţa Ambasadei SUA din Rusia

Sute de tineri membri ai unor organizaţii pro-Kremlin au mărşăluit ieri la Moscova, îndreptându-se spre Ambasada SUA în Rusia pentru a protesta faţă de politica externă americană.

La o zi după alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă, care au confirmat victoria aşteptată a lui Dmitri Medvedev, tineri din organizaţia "Naşi" (Ai noştri) şi ai altor formaţiuni regionale s-au adunat în faţa Hotelului Ukrainia şi au traversat râul Moscova spre sediul Ambasadei SUA. Pe hainele lor scria "Rusia înainte!" şi "Ne vom susţine ţara". Protestatarii s-au declarat împotriva politicii administraţiei americane în Kosovo şi Irak.