Diplomaţia franceză, în război cu Sarkozy

Un grup de diplomaţi a trimis o scrisoare liderului, acuzându-l de amatorism în politica externă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, François Baroin, i-a taxat de laşitate pe cei 30 de diplomaţi care ar fi întocmit scrisoarea publicată de cotidianul de stânga „Le Monde“.

„Vocea Franţei a dispărut din lume. Ralierea noastră la politica Statelor Unite i-a derutat pe mulţi dintre partenerii noştri", se arată în scrisoarea diplomaţilor francezi, reuniţi sub denumirea „Marly", cafeneaua în care s-au reunit pentru prima dată pentru a lansa un atac foarte dur la adresa şefului statului.

„Politica faţă de Tunisia sau Egipt a fost stabilită de preşedinţia republicii fără a ţine cont de rapoartele ambasadelor noastre. Ea este cea care i-a ales pe Ben Ali şi Mubarak drept pilonii de sud ai Mediteranei", susţin diplomaţii, care evocă nevoia unui WikiLeaks francez.

Amatorism şi impulsivitate

Diplomaţii, care s-au inspirat dintr-un demers similar al unor ofiţeri şi generali din 2008, îl acuză pe Nicolas Sarkozy de impulsivitate, amatorism şi o preocupare excesivă pentru a avea o imagine bună în mass-media.

„Politica noastră externă este plasată sub semnul improvizaţiei şi al impulsurilor", susţin semnatarii, dând ca exemplu Uniunea pentru Mediterana, „lansată fără o pregătire prealabilă în ciuda avertismentelor Ministerului de Externe", program relansat cu surle şi trâmbiţe de Nicolas Sarkozy în 2008, dar fără prea multe rezultate palpabile.

„Contrar declaraţiilor trâmbiţate în ultimii trei ani, Europa este fără putere, Africa ne-a scăpat, ţările de la Mediterană s-au supărat pe noi, China ne-a domesticit şi Washingtonul ne ignoră". Aceasta este pe scurt caracterizarea făcută de grupul celor 30 de diplomaţi francezi actualei politici externe franceze, prinsă pe picior greşit de evenimentele din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu.

Apropiaţii preşedintelui Nicolas Sarkozy au încercat să minimalizeze importanţa revoltei diplomaţilor, ironizând anonimatul demersului.

Lovitură sub centură

Consilierul Jean-David Levitte le-a spus jurnaliştilor că nu se dă în vânt după scrisorile anonime şi că politica externă este „o operă colectivă" în care este implicat şi MAE francez. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, François Baroin, a criticat laşitatea autorilor şi a declarat că scrisoarea pare a fi produsul „unor militanţi, angajaţi mai degrabă de partea opoziţiei" socialiste.

Aflată sub tirul presei şi al opoziţiei pentru vacanţa petrecută în Tunisia înainte de plecarea dictatorului Ben Ali, şefa diplomaţiei, Michèle Alliot-Marie, a salutat tocmai din Brazilia profesionalismul şi competenţa diplomaţilor francezi. Revolta trage însă un semnal serios de alarmă, ţinând cont de importanţa politicii externe în creionarea mândriei naţionale şi în popularitatea internă a preşedintelui republicii.

Franţa are a doua reţea diplomatică din lume după SUA şi de multe ori liderii de la Elysée s-au folosit de succesele diplomatice pentru a distrage atenţia de la problemele interne. Un sondaj publicat recent de „Liberation" arată că 72% din francezi cred că imaginea ţării lor s-a deteriorat de când Sarkozy a devenit preşedinte, în 2007.

Ambasador contestat

Ambasador în Tunisia doar din 16 februarie, Boris Boillon a reuşit să-i irite pe tunisieni. După ce a declarat că întrebările jurnaliştilor sunt „idioate", a ofensat opinia publică prin publicarea pe un site a unei poze în care apare la bustul gol. Zilele trecute, a declarat că liderul libian, Muammar Gaddafi, nu mai este un terorist.

72% din francezi cred că imaginea ţării lor s-a deteriorat de când Sarkozy a devenit preşedinte, în 2007