Dictatura legală a lui Viktor Orban

Guvernul lui Viktor Orban a decis să limiteze atribuţiile Curţii Constituţionale după ce opoziţia a sesizat-o în privinţa mai multor legi şi decizii controversate. Una dintre deciziile Curţii care l-a enervat pe Orban a fost anularea hotărârii de Guvern privind suspendarea transferurilor de bani către fondurile de pensii private.

Guvernul Orban a decis să limiteze prerogativele Curţii Constituţionale, după ce aceasta a respins ca neconstituţională legea privind impunerea cu 98 la sută a compensaţiilor primite de cei care se pensionează. În această categorie au intrat într-adevăr, şefi de întreprinderi, de companii ale statului şi alte persoane din conducerile marilor societăţi care au încasat zeci de milioane de forinţi.

Citiţi şi:

Viktor Orban face lobby pentru autonomie de la Chişinău
FMI este nemulţumit de planul Ungariei

Legea loveşte mai ales în medici, cadre didactice şi angajaţi cu rang mai mic, pe cale de a se pensiona. După pronunţarea Curţii, Janos Lazar, purtător de cuvânt al Guvernului, a declarat că Fidesz (partidul de guvernământ) va propune Parlamentului modificări ale atribuţiilor Curţii, luându-i-se dreptul de a se pronunţa în chestiuni care nu pot fi supuse referendumului. De-altfel, aşa cum se arată într-o analiză a site-ului Index, de la instaurarea sa la putere, guvernul Orban a modificat, „într-un ritm alert", peste 60 de prevederi legislative. Deşi nu toţi membrii Fidesz au fost de acord cu această decizie, Viktor Orban a pus piciorul în prag şi i-a obligat pe colegii de partid să accepte limitarea prerogativelor Curţii Constituţionale.

Potrivit analiştilor, decizia guvernului nu a fost întâmplătoare şi, de fapt, nu are în vedere numai legea amintită. Există cel puţin zece legi votate de Parlament care au fost contestate şi trimise Curţii. Printre ele, cea privind aşa zisa „naţionalizare" a pensiilor private, respectiv suspendarea, deocamdată pentru 14 luni, a contribuţiilor statului la pilonul doi de pensii şi trecerea fondurilor adunate până acum către fondul de pensii de stat, legea presei, cea a impozitării companiilor multinaţionale, a sectorului energetic, impozitul bancar şi altele.

Critici din toate direcţiile

Legea caselor de pensii private a fost contestată pe de o parte chiar de casele de pensii, pe de-altă parte de LMP, partid aflat în opoziţie. Conducerea caselor de pensii private a declarat că, în cazul în care Curtea Constituţională nu va abroga legea, va face apel la Curtea Europeană de la Strasbourg.

Intenţia modificării prerogativelor Curţii

Constituţionale i-a determinat pe socialişti şi pe cei de la LMP să se adreseze în comun preşedintelui Ungariei pentru a nu promulga legea (o premieră în viaţa parlamentară ungară) şi au decis organizarea unor demonstraţii. Protestul celor două formaţiuni va avea drept obiectiv gravele încălcări ale principiilor democratice de către actualul guvern, a relatat presa ungară.

La rândul său, Bruxelles-ul a atras atenţia Budapestei asupra consecinţelor unei astfel de măsuri. Poul Nyrup Rasmussen, preşedintele Partidului Socialist European, a subliniat, într-un comunicat, că măsura luată este „fără precedent şi antidemocratică. Prin această iniţiativă, Fidesz dărâmă unul dintre pilonii democraţiei, modifică nu numai Constituţia, ci întregul sistem democratic", a afirmat Rasmussen, citat de cotidianul „Népszava".

Într-o declaraţie dată ziarului „Népszabadság", Zoltan Fleck, sociolog în probleme de drept, a arătat că a început procesul de „distrugere totală" a Curţii Constituţionale. „Este din ce în ce mai evident că Fidesz doreşte o altă structură democratică unde nu există frâne şi contraponderi, deoarece acestea nu mai sunt la modă", a spus el. La rândul său, Istvan Lövétei, specialist în drept constituţional, a atras atenţia la televiziunea publică asupra încetării existenţei statului de drept.

Planurile guvernului, în pericol

Se pare că nici în cadrul Fidesz nu există un consens cu privire la limitarea prerogativelor Curţii, menţionează site-ul Origo. Unul dintre parlamentari a calificat intenţia drept „un pas brutal şi incorect". Însuşi vicepremierul Tibor Navracsics şi-a manifestat nemulţumirea. Potrivit unui membru al fracţiunii parlamentare a Fidesz, decizia ar fi fost luată personal de Viktor Orban, care nu a dat posibilitatea altor opţiuni şi nici nu a discutat cu membrii guvernului.

În condiţiile în care guvernul Orban a rupt înţelegerile cu FMI, dar a promis că va respecta ţinta propusă legată de deficitul bugetar de 3,8 la sută din PIB pentru 2010 şi de trei la sută în 2011, singurele mijloace pe care le-ar putea folosi sunt aceste măsuri. În cazul în care Curtea Constituţională va invalida aceste legi care aduc miliarde de forinţi la buget, tot programul economic al guvernului Orban ar eşua, apreciază analiştii.

"Prin această iniţiativă, Fidesz dărâmă unul dintre pilonii democraţiei, modifică nu numai Constituţia, ci întregul sistem democratic."
Poul Nyrup Rasmussen liderul socialiştilor europeni

Ce nu poate fi supus la referendum

- Legile bugetului şi de execuţie bugetară, legi privind impozitele centrale, taxele vamale, condiţiile de impunere a impozitelor locale
- Obligaţii ce decurg din acorduri internaţionale respectiv conţinutul legilor ce cuprind aceste obligaţii
- Prevederile constituţionale legate de referendum
- Desfiinţarea unor organizaţii din sfera parlamentară
- Dizolvarea Parlamentului
- Programul Guvernului
- Declararea stării de război, a stării excepţionale sau de necesitate
- Folosirea forţelor armate în afară sau în interior
l Dizolvarea autoguvernărilor locale
l Exercitarea graţierii