„Dictatura“ Germaniei deranjează Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reuniunea de două zile a liderilor europeni este dominată de divergenţele dintre motorul franco-german şi celelalte ţări membre. Comisarul pentru Justiţie Viviane Reding consideră drept „iresponsabilă“ ideea rediscutării tratatelor europene.

„Nu mi-a plăcut ceea ce s-a întâmplat la Deauville", a declarat Viviane Reding, care este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. Poziţia ei nu este una singura, mulţi lideri europeni fiind deranjaţi de discuţiile şi soluţiile avansate de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi cancelarul german, Angela Merkel, la „troica" ce a avut loc săptămâna trecută în Franţa, unde a fost prezent şi liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev. Mai precis, Merkel a renunţat la ideea sancţionării automate a statelor ce încalcă regulile zonei euro, în schimbul sprijinirii de către Franţa a înfiinţării unui mecanism permanent împotriva deficitului bugetar.

„Ar fi trebuit să fie o discuţie a celor 27, nu un dictat al celor două ţări. Vă amintiţi ce s-a întâmplat cu Tratatul de la Lisabona? Ne-au trebuit 10 ani pentru a-l aproba. Ar fi iresponsabil să deschidem o cutie a Pandorei", a declarat Reding, adăugând, într-un interviu pentru „Die Welt", că Parisul şi Berlinul „au insultat" celelalte ţări membre prin încercarea de a impune decizii. „Termenii pe care acest comisar european îi foloseşte pentru a denigra propunerile franco-germane sunt inacceptabili şi amintesc de limbajul insultător, pe care nu-l voi uita, folosit împotriva Franţei" în timpul disputelor privind rromii, a replicat secretarul francez de stat Pierre Lellouche. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a precizat că „înţelegerea de la Deauville" le-a lăsat „un gust amar" celorlalte state, care au impresia că li se spune ce trebuie să facă.

Italia, Belgia şi unele state est-europene nu văd nici ele cu ochi buni planul franco-german, cele din urmă respingând în special ideea blocării fondurilor. Singurii care până la începerea summitului s-au pronunţat în favoarea modificării Tratatului de la Lisabona au fost polonezii, care au respins însă unele propuneri ale cancelarului german, precum cea a suspendării dreptului de vot în Consiliul de Miniştri. „Aceste propuneri mi se par exotice şi nerealiste", a declarat ieri premierul polonez, Donald Tusk.

Liderul grupului liberal european (ALDE), Guy Verhofstadt, a avut o poziţie şi mai dură şi a explicat că Parlamentul European este hotărât să-şi folosească noile puteri date de tratatul de la Lisabona pentru a nu lăsa "guvernanţa economică europeană " să fie "diluată" de Germania şi Franţa.

Nimic fără Germania

„Merkel se izolează în UE", titra ieri presa germană, notând că şeful Guvernului de la Berlin a ţinut să precizeze că din 2013 Germania nu va mai sprijini mecanismul de stabilizare financiară, stabilit în primăvară. Acest mecanism permite statelor care se află în dificultate să solicite asistenţă financiară - de până la 60 de miliarde de euro -, pentru a se evita situaţia provocată de problemele Greciei. Mecanismul va expira însă în trei ani, iar cancelarul german vrea unul permanent în care băncile să joace un rol mai mare.

Nici opoziţia nu a fost prea încântată de discuţiile de la Deauville, Merkel explicând miercuri în Bundestag de ce a fost nevoie să facă o serie de concesii francezilor. „Un acord franco-german nu reprezintă totul în Europa. Dar la fel de adevărat este că fără un acord franco-german nu se mişcă prea multe în UE", a declarat Merkel, în timp ce Verzii au calificat-o drept „novice" în probleme europene şi au acuzat-o că printr-un „discurs diletant" a adus mai multe deservicii unităţii europene.

Cameron, înfrânt

Înainte de summit, telefoanele din mai multe cancelarii europene au sunat febril. Premierul David Cameron a încercat să-i convingă pe principalii lideri să nu accepte varianta de buget a Parlamentului European pe 2011 - 143 de miliarde de euro. Aceasta nu a fost prea bine primită în rândul opiniei publice, dar şi a guvernelor europene nevoite să reducă drastic cheltuielile. PE a propus o creştere de 5,9%, în timp ce Consiliul European recomandase o majorare de doar 2,9%.

Cameron le-a cerut colegilor să pledeze pentru o creştere „cât mai mică". În cele din urmă, premierul britanic a trebuit să-şi recunoască înfrângerea. Chiar dacă bugetul nu figurează pe agenda summitului, el va fi adus în discuţie şi cel mai probabil se va ajunge la un compromis între cele două variante avansate.

SUA „pierd" Europa?

Un alt punct de pe agenda discuţiilor va fi securitatea europeană, percepută diferit în capitalele continentului. „Va pierde SUA Europa în favoarea Rusiei?" se întreba ieri „The New York Times", punctând modul în care noul concept de securitate va fi modificat de apropierea tot mai mare a europenilor de Rusia. Deocamdată, Washingtonul nu reacţionează în niciun fel. Nu a făcut-o nici măcar atunci când Dmitri Medvedev i-a promis lui Sarkozy că îl va ajuta la G20 să reducă influenţa dolarului pe pieţele valutare mondiale.

Economia Greciei nu-şi revine

Ministrul grec al Finanţelor, Giorgios Papakonstantinou, a anunţat că în 2011 economia ţării sale se va contracta cu trei procente. Nici alte ţări din sudul Europei nu o duc mai bine. În Portugalia, negocierile privind bugetul de austeritate au eşuat, în timp ce Irlanda anunţă noi măsuri dure.

"Un acord franco-german nu reprezintă totul în Europa. Dar la fel de adevărat este că fără un acord franco-german nu se mişcă prea multe în Uniunea Europeană."
Angela Merkel cancelarul Germaniei

"Ar fi trebuit să fie o discuţie a celor 27, nu un dictat al celor două ţări. Vă amintiţi ce s-a întâmplat cu Tratatul de la Lisabona? Ne-au trebuit 10 ani pentru a-l aproba. Ar fi iresponsabil să deschidem o cutie a Pandorei."
Viviane Reding comisar pentru Justiţie

România şi Polonia, aliate la Bruxelles

Traian Băsescu, în momentul sosirii la Bruxelles Foto: afp

Traian Băsescu, în momentul sosirii la Bruxelles Foto: afp

Preşedintele Traian Băsescu va reprezenta România la Consiliul European de Toamnă în cadrul căruia se va discuta despre consolidarea guvernării economice şi va fi dezbătut raportul grupului operativ de lucru, condus de liderul Consiliului European, Herman Van Rompuy, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Cu prilejul vizitei preşedintelui polonez, Bronislaw Komorowksi în România, Traian Băsescu declarase că cele două ţări vor încerca să-i convingă pe liderii europeni să scoată deficitul fondului de pensii din deficitul bugetului de stat.

„Sperăm că la nivelul Consiliului European şi la nivelul Parlamentului European să se înţeleagă acest lucru. Voi fi foarte deschis: şi state membre vechi ale UE au deficite uriaşe ale fondurilor de pensii. Cred că vom reuşi să coagulăm o majoritate critică, în aşa fel încât subiectul să fie foarte serios abordat la nivelul Consiliului European", declara marţi preşedintele Traian Băsescu. În acest demers, România şi Polonia beneficiază de ajutorul altor şapte ţări, printre care Suedia, Slovacia şi Cehia.

România caută un compromis bugetar

Ca şi alte ţări, România va pleda pentru un compromis între bugetul pe 2011 agreat de Parlamentul European (cu 6% mai mare decât în 2009) şi cel avansat de Consiliul European, mai mare cu doar 2,9%. În anul 2009, Uniunea Europeană a încheiat cu un excedent bugetar de 1,9%, astfel că sumele cu care cele 27 de ţări membre au contribuit la bugetul comunitar au fost diminuate cu 2,25 de miliarde de euro în total, faţă de 2008. România a plătit cu 24,8 milioane de euro mai puţin faţă de 2009, adică în jur de 1,4 miliarde de euro.

Discuţiile pe această temă vor fi însă aprige, amplificate şi de faptul că momentan nimeni nu prea ştie câţi bani vor fi alocaţi Serviciului European pentru Acţiune Externă. Mai ales că Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a cerut suplimentarea staffului cu 118 posturi, ceea ce ar duce la creşterea cheltuielilor EEAS cu 34,4 milioane de euro anual. Chiar dacă nu are un buget, Ashton a ales deja un sediu pentru diplomaţia europeană, în clădirea Axa din Rondul Robert Schuman. Dezvoltatorul imobiliar care deţine clădirea a acceptat ca UE să nu plătească nicio chirie pentru primul 2011. Chiria anuală va fi de 12 milioane de euro.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite