Dezbatere FP: tensiuni şi prietenii cu vecinii de la Est

România dă dovadă, pe de-o parte, de imobilitate, şi de cealaltă parte, de apropiere, uneori agresivă, în relaţia cu ţările vecine Ucraina şi Republica Moldova. Ce relaţii are România cu Ucraina? Cum suntem percepuţi la Chişinău? Sunt doar două întrebări la care au răspuns diplomaţi români, la o dezbatere organizată de „Foreign Policy România“.

„Atitudinea României faţă de Ucraina nu se va schimba. Avem nevoie de un vecin cu care să cooperăm. Kievul este cel mai mare vecin al nostru, trebuie să ne păstrăm relaţii în parametri deschişi", a declarat secretarul de stat din MAE Doru Costea. Oficialul a amintit însă că Executivul de la Bucureşti are în continuatre o datorie faţă de comunitatea românească din Ucraina, care se ridică la peste 400 de mii de etnici.

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a subliniat că schimbările la conducerea statului au şters explicit de pe agenda Kievului aderarea Ucrainei la NATO. „Sperăm însă că noul Guvern din Ucraina nu va reduce politica sa externă la un balans între Est şi Vest şi se va apropia de Uniunea Europeană". O viziune, din interior, asupra modului în care percepe Ucraina ţara noastră a oferit-o ambasadorul român la Kiev, Traian Hristea, în cadrul dezbaterii moderate de redactorul-şef „Foreign Policy", Ovidiu Nahoi.

„Inamicul necesar"

Hristea, care tocmai îşi încheie mandatul în ţara vecină, a explicat că România este cvasi-inexistentă pe agenda de politică externă a Kievului. „România este printre alţii, adversarul de serviciu, cu unele ocazii inamicul necesar, care foloseşte la coeziunea internă politică a Ucrainei", a explicat diplomatul făcând referire la diversele declaraţii anti-româneşti făcute de oficiali de la Kiev.

Cât despre interesul conducerii de la Kiev pentru apropierea de UE, ar trebui să vorbim mai degrabă de interesul pentru fondurile comunitare. „Uniunea Europeană este văzută de ucraineni ca un fel de nor, din care curg euro", a explicat plastic Traian Hristea. El a subliniat însă că Ucraina reprezintă o piaţă de desfacere extrem de atractivă cu 40 de milioane de consumatori şi numeroşi miliardari în topul Forbes.

Parteneriatele şi interesele economice ale Kievului se îndreaptă însă, după modelul rus, spre China, India şi Brazilia. Hristea a amintit că Beijingul este interesat de industria grea ucraineană, iar India îşi reface flota aeriană la uzina Antonov.

Canalul care Îneacă relaţiile cu Ucraina

Dincolo de declaraţiile oficiale ale diplomaţilor români, relaţiile la nivel înalt între Bucureşti şi Kiev sunt într-un punct critic. Comisia Interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind minorităţile şi-a suspendat lucrările la cererea României. Principalul reproş făcut de partea română Kievului este că Executivul nu ia măsuri pentru respectarea dreptului la învăţământ în limba maternă a etnicilor români. Neoficial, relaţiile româno-ucrainene sunt tensionate şi de proiectul Bîstroe, contestat de România pentru pericolul care-l reprezintă pentru mediu.

Recent, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a reamintit într-un discurs public că Ucraina îşi va apăra interesele legate de construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră. „În pofida presiunii la care suntem supuşi, nu ne vom descuraja şi ne vom apăra interesele legate de construcţia canalului", a spus liderul de la Kiev.

În moldova, fără ton de „recuperatori coloniali"

În relaţia cu Republica Moldova, lucrurile stau mult mai bine. România a mai deschis anul acesta două consulate la Cahul şi Bălţi unde moldovenii fac coadă la cetăţenia română. Guvernul de la Bucureşti a acordat 100 de milioane de euro ajutor nerambursabil Chişinăului, ajutoare pentru sinistraţii în urma inundaţiilor.

Iar ministrul de Externe, Teodor Baconschi, vorbeşte nu de Republica Moldova, ci de Basarabia şi de „câteva comunităţi rusofone antiunioniste" care au mai rămas în ţara vecină.

Şeful diplomaţiei româneşti a amintit la dezbaterea FP „de noua prezenţă românească în Moldova, care însă nu trebuie făcută cu ton de recuperatori coloniali". La rândul său, ambasadorul român la Chişinău, Marius Lazurca, a subliniat că România are răspunderea de a reforma patriotismul pro-românesc din Basarabia aducând relaţia „în zodia conexiunilor infrastructurale".

Elveţia estului?

Prezent la dezbaterea „Foreign Policy", omul de afaceri Dinu Patriciu a declarat că „moldovenii nu vor unirea, preferă cetăţenia unui stat mai liber decât România". El a amintit de potenţialul pe care-l are Republica Moldova de a avea statutul unei „Elveţii a Estului" din punctul de vedere al legislaţiei bancare.

Cristian Ghinea, director al Centrului Român pentru Politici Europene, a vorbit despre tendinţa românilor de a deveni aroganţi cu moldovenii de peste Prut. „Românii se simt occidentali în Republica Moldova. Deja a devenit o obişnuinţă. Primul lucru pe care-l face un român peste Prut este să râdă de limba moldovenească. Sunt lucruri care-i umilesc pe moldoveni", a explicat Ghinea.

“România este, printre alţii, adversarul de serviciu, cu unele ocazii inamicul necesar, care foloseşte la coeziunea internă politică a Ucrainei."
Traian Hristea ambasadorul României la Kiev