Dezastru de proporţii biblice în Birmania

Junta militară a fost nevoită să recunoască numărul real al victimelor ciclonului Nargis: peste 22.000 de morţi şi 41.000 de răniţi Junta militară aflată la putere în Birmania şi-a

Junta militară a fost nevoită să recunoască numărul real al victimelor ciclonului Nargis: peste 22.000 de morţi şi 41.000 de răniţi

Junta militară aflată la putere în Birmania şi-a dat seama că nu mai poate ascunde realitatea şi a făcut publică cifra reală a victimelor ciclonului Nargis: 22.000 de morţi şi 41.000 de răniţi.

Generalii birmanezi au anunţat că acceptă ajutoare internaţionale. Gestul este neobişnuit pentru regimul militar care ţine ţara în izolare aproape totală, însă analiştii spun ar putea avea efecte politice pozitive.
Devastatorul ciclon Nargis care a "măturat" sud-vestul Birmaniei, lovind în special regiunile Rangoon şi delta fluviului Irrawaddy, a lăsat în urma sa cel puţin 22.000 de morţi şi peste 41.000 de dispăruţi. Un milion de persoane (al căror număr va creşte vertiginos, conform unor estimări ale ONU) au rămas fără adăpost.

"Numărul exact al victimelor nu va fi cunoscut decât peste câteva zile, dat fiind că toate mijloacele de comunicaţie au fost distruse în regiunea cea mai devastată, Irrawaddy", a declarat Terje Skavdal, reprezentantul regional al ONU pentru coordonarea ajutoarelor umanitare. Presa internaţională vorbeşte de cea mai cumplită catastrofă naturală care a lovit Asia din 1991 încoace, când un ciclon a făcut peste 143.000 de morţi în Bangladesh.

Sate spulberate de uragan

Potrivit primelor relatări, în regiunea birmaneză Irrawaddy, două localităţi de pescari au fost pur şi simplu luate pe sus de rafalele de vânt care au suflat cu peste 240 km/oră. De asemenea, orezăriile au fost în mare parte inundate, astfel că locuitorii care au scăpat cu viaţă din zonele calamitate sunt ameninţaţi de spectrul foamei. AFP relatează că în oraşul Rangoon unităţile de cardiologie şi de urgenţe ale spitalului central au fost distruse, în timp ce "nevoile populaţiei sunt uriaşe". Accesul la apa potabilă şi la produsele de primă necesitate a devenit aproape imposibil, iar preţul benzinei s-a triplat în ultimele zile.

Nargis, mai pustiitor decât tsunami 2004

Pagubele produse de ciclon ar putea fi mai importante decât cele provocate de valul seismic din 2004 în Oceanul Indian, a afirmat organizaţia umanitară "World Vision" care a survolat cele mai afectate zone. Echipele acesteia "au putut vedea cadavrele din elicopter (…) Chiar şi de la această altitudine este copleşitor", a spus Kyi Minn, consilierul organizaţiei. Consecinţele sunt agravate şi de dificultăţile de transport.

Cele mai devastatoare cicloane

Katrina, 2005, SUA, cel puţin 1.836 de morţi

Orissa, 1999, nordul Indiei, 10.000 de morţi

Mitch, 1998, America Centrală, 11.000 de morţi

Thelma, 1991, Filipine, 6.000 de morţi

Bangladesh, 1991, 143.000 de morţi

Bhola, Bangladesh, 1970, 300.000 de morţi

Acceptarea de ajutoare, instinct de supravieţuire politică

Iniţial au fost semnale că junta militară care conduce Birmania nu a făcut mai nimic pentru a ajuta oamenii. Fostul ministru suedez Jens Orback, care se afla la Rangoon în timpul furtunii, a declarat că autorităţile nu au dat niciun fel de ajutor în primele 10 -12 ore de la dezastru. Totuşi, luni seară, la două zile de la dezastru, într-un gest neobişnuit, ministrul de externe, Nyan Win, a declarat că Birmania acceptă ajutoare internaţionale. Analiştii internaţionali consideră că junta birmaneză acţionează din instinct de conservare, şi nu din compasiune. Dacă nu făceau acest lucru, ar fi fost probabilă o nouă revoltă populară. După cum afirma un disident, citat de BBC, "ţara este un adevărat vulcan, ce poate erupe orcând".

Chiar şi înainte de furtună, situaţia umanitară era gravă în Birmania, unde majoritatea populaţiei trăieşte în sărăcie. După înăbuşirea sângeroasă a protestelor antiguvernamentale de anul trecut, perspectiva unui sfârşit al guvernării militare părea îndepărtată. Mai multe organizaţii umanitare au anunţat că vor trimite mari cantităţi de alimente în zonele afectate, în următoarele zile. Junta a refuzat însă oferta SUA de 250.000 de dolari şi o echipă de ajutor, stârnind o reacţie acidă a primei doamne a Americii, Laura Bush, care a îndemnat generalii să nu împiedice efortul de acordare a ajutoarelor.

Tragedie cu efecte politice pozitive?

"Un dezastru natural de asemenea proporţii este un moment de cotitură pentru orice regim autoritar iar o dictatură izolată este o anomalie în lumea modernă. Deschiderea forţată către ajutoare poate fi preludiul unei schimbări", este de părere analistul Peter Popham într-un articol din cotidianul britanic "Independent". În unele cazuri, astfel de dezastre au avut efecte pozitive, deoarece nevoia urgentă de ajutoare a deschis nu numai uşile guvernelor, dar şi minţile societăţilor închise.

Popham dă exemplul cutremurului din Armenia din 1988, care l-a făcut pe ministrul sovietic de externe Eduard Shevardnadze să accepte ajutoare externe. Acest lucru a fost benefic pentru victime, dar şi pentru imaginea guvernului sovietic. Răspunsul la cutremurul din Armenia a ajutat la o deschidere externă mai mare care a dus la colapsul URSS trei ani mai târziu.