Dezamăgiţi de Iuşcenko, o parte a românilor din Ucraina a trecut în tabăra lui Ianukovici

Ei speră, ca şi ucrainenii, ca alegerile parlamentare de duminică să limpezească situaţia politică din ţară. Au trecut aproape trei ani de la revoluţia portocalie din Ucraina. Duminică,

Ei speră, ca şi ucrainenii, ca alegerile parlamentare de duminică să limpezească situaţia politică din ţară.

Au trecut aproape trei ani de la revoluţia portocalie din Ucraina. Duminică, ucrainenii merg din nou la urne, pentru alegerile legislative anticipate, iar mulţi dintre ei se întreabă ce s-a ales din entuziasmul şi planurile ambiţioase ale politicienilor din acele zile de protest.
Între aceştia se numără şi minoritatea română din Ucraina, care la scrutinul trecut a votat cu portocaliii, însă a fost dezamăgită. Acum, majoritatea românilor din Cernăuţi şi Transcarpatia vor vota cu Partidul Regiunilor, condus de actualul premier Viktor Ianukovici. Analiştii susţin că, în urma acestui scrutin, situaţia politică va fi neschimbată, iar opţiunile pe care le are preşedintele vor rămâne la fel de limitate.

Parlamentarele anticipate îi aduc din nou în faţă pe marii actori ai scenei politice de la Kiev, preşedintele Iuşcenko, premierul Ianukovici şi fostul şef al Executivului Iulia Timoşenko. În trei ani, foştii parteneri din coaliţia portocalie s-au certat, în timp ce Viktor Ianukovici a reuşit cu succes să îşi cosmetizeze imaginea şi să şteargă stereotipul potrivit căruia era doar un aliat fidel al Moscovei.

Scrutinul este încă un moment al încercării sistemului politic ucrainean de a găsi o formulă constituţională convenabilă, fie că este vorba de un regim parlamentar, fie că va fi un regim prezidenţial. Locuri eligibile pentru români pe listele Partidului Regiunilor Ion Popescu, preşedintele Uniunii Interegionale "Comunitatea românească din Ucraina", a explicat pentru "Adevărul" de ce a ales să candideze pe listele Partidului Regiunilor la scrutinul de duminică.

El susţine că formaţiunea condusă de premierul Viktor Ianukovici este unicul partid care a dat românilor locuri eligibile, spre deosebire de partidele "portocalii", care nu şi-au îndeplinit promisiunile faţă de comunitatea românilor din Ucraina. Ion Popescu spune că are un acord de colaborare cu Partidul Regiunilor, până în 2009, şi s-a declarat convins că acesta îşi va îndeplini obligaţiile luate faţă de minorităţi.

Preşedintele Uniunii Interegionale "Comunitatea românească din Ucraina" a subliniat că a avut discuţii şi cu reprezentanţii formaţiunii Ucraina Noastră, partidul care l-a propulsat la putere pe preşedintele Viktor Iuşcenko şi cu Blocul Iulia Timoşenko, dar nu a fost convins de aceştia, mai ales că, la precedentele alegeri din 2002, românii l-au votat pe Iuşcenko, dar acesta i-a trădat.

Popescu a menţionat că numeroşi români au fost daţi afară din administraţia locală, pentru a face loc "portocaliilor". Mai mult, prooccidentalii ucraineni au închis şcoli româneşti, au distrus biserici, mai spune preşedintele uneia din multele asociaţii ale comunităţii româneşti din Ucraina. El a precizat că a apreciat la alianţa Partidului Regiunilor faptul că promovează descentralizarea. Popescu mai susţine că oferta lui Ianukovici nu a rămas doar la stadiul de promisiuni, unele s-au şi pus în practică, de exemplu s-au primit mai mulţi bani la nivel local.

Ianukovici le-a mai promis românilor menţinerea şcolilor în limba maternă, apărarea Bisericii Canonice Ortodoxe, finanţare pentru proiecte locale. Popescu îi acuză pe cei din tabăra portocalie că sunt "naţionalişti". Deputatul Ion Popescu spune că nu numai în regiunea Cernăuţi românii vor vota cu preponderenţă "albaştrii", ci şi cetăţenii de etnie română din Transcarpatia. Ţinând cont că minoritatea română din Ucraina este a doua ca pondere, după cea rusă, ea nu a putut fi ignorată în această bătălie electorală. Şi "portocaliii" au etnici români pe listele lor, dar nu pe locuri eligibile, spune Popescu.

Problemele românilor

Păstrarea şcolilor în limba română este una dintre cele mai arzătoare probleme ale românilor din Ucraina, a declarat, pentru "Adevărul", Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii Interegionale "Comunitatea Românilor din Ucraina". Ea a menţionat că în şcolile cu predare în limba română se învaţă obligatoriu şi ucraineana. Situaţia nu este roz nici la Universitatea de Stat din Cernăuţi, unde studenţilor li se oferă posibilitatea de a învăţa în limba română numai la catedra de profil. Statisticile oficiale ale autorităţilor de la Kiev împart artificial populaţia de etnie română în "români" şi "moldoveni", încercând acreditarea existenţei a două naţiuni diferite. Potrivit recensământului din 2001, numărul româniilor şi a celor care s-au declarat moldoveni se ridică la aproximativ 450.000.

Litigii româno-ucrainene

Puterea s-a schimbat la Kiev, dar problemele litigioase româno-ucrainene au rămas. Acestea se concentrează
în zona Gurilor Dunării şi Mării Negre şi au la bază nu atât revendicări teritoriale propriu-zise, pentru că între cele două state există deja un tratat semnat pe 2 iunie 1997, la Neptun, cât interese strict economice legate
de dorinţa părţii ucrainene de a exploata exclusiv resursele naturale, petrol şi gaze din platoul continental
al Mării Negre.

Pe 11 mai 2004, Ucraina a început lucrările de construire a canalului Dunăre - Marea Neagră,
pe braţele Chilia şi Bîstroe din Delta Dunării, iar la 26 august 2004 a inaugurat oficial prima etapă fără
a lua în considerare reacţiile negative şi apelurile de suspendare a lucrărilor, până la emiterea unei decizii care
să ţină cont de respectarea dreptului internaţional, aşa cum au cerut partea română, statele europene şi Comisia Europeană, precum şi organizaţiile internaţionale active în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi diverse organizaţii neguvernamentale.

Negocierile bilaterale referitoare la Acordul privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, desfăşurate în perioada1998-2004, nu au condus la rezultate concrete, textul acestui document nefiind convenit. Lipsa de progrese în negocierile bilaterale a obligat Bucureştiul să transmită, pe 16 septembrie 2004, Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, cererea de iniţiere a procedurilor, în vederea soluţ ionării acestui diferend.Nici situaţia românilor din Ţinutul Herţa şi Bucovina de Nord nu a cunoscut o îmbunătăţire, în ciuda promisiunilor din partea autorităţilor ucrainene.

Pe cine pariază magnaţii ucraineni?

Sociologii spun că anticipatele de duminică reprezintă un război al elitelor şi mai puţin al electorilor pentru că optimismul generat de revoluţia portocalie a fost înlocuit în mare parte de deziluzie şi indiferenţă. Analiştii susţin că bătălia nu se dă nici pentru imunitate parlamentară şi nici pentru avantajele mandatului de deputat.

Oamenii de afaceri care finanţează partidele politice luptă pentru dreptul de a forma noul Executiv. Nu numai o parte din electorat a renunţat, în ultimul timp, la Iulia Timoşenko şi Viktor Iuşcenko, trecând de partea Partidului Regiunilor, ci şi mulţi oameni de afaceri. Este şi cazul actualului ministru al economiei, preşedintele Uniunii Industriaşilor şi Întreprinzătorilor din Ucraina, Anatoli Kinah, de foştii membri ai fracţiunii Blocului "Iulia Timoşenko", Mver Mhitarean (Compania de Construcţii Pozniakijilstroi), Vasili Hemelinţki (Grupul de Investiţii Kiev), Aleksandr Edin (Intercontact). Aceasta nu înseamnă însă că "tabăra portocalie" este lipsită de susţinere în rândul mediului de afaceri.

Potrivit publicaţiei ucrainene "Delo", formaţiunea lui Timoşenko este sprijinită de întreprinzători precum: Konstantin Jevago (Grupul Finanţe şi Credite), Igor Komoloiski (Grupul Privat), Serghei şi Aleksandr Buriakov (Nrokbiznesbant), Aleksandr Feldman (Concernul AVEK), Tariel Vasadze (UkrAvto). Publicaţia susţine că printre simpatizanţii taberei prooccidentale se numără şi coproprietarul Grupului Uniunea Industrială Donbass, Vitali Gaiduk, patronul Companiei Brinkford, David Jvania, Piotr Poroşenko (Corporaţia Ukrprominvest).

De partea premierului Ianukovici sunt: Viaceslav Boguslaiev (Motor Sich), Valentin Ladik (Nord), Nikolai Iankovski (Stirol), Anton Prigotski (Uniunea Industrială Interregională), Andrei Dekaci (Energoatom), Boris Kolesnikov (Avekapa), Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, proprietar al uzinelor de oţel şi minelor de cărbuni din estul ţării, patronul antrenorului român Mircea Lucescu, de la Şahtior Doneţk.

Premierul şi-a concediat consilierul american

Cu mai puţin de o săptămână până la alegeri, Partidul Regiunilor a renunţat la serviciile unui important expert american, Paul Manaford, angajat încă din 2005, pentru a ajuta formaţiunea să-şi schimbe imaginea şi discursul. Manaford a lucrat pentru Casa Albă, sub conducerea preşedintelui Gerald Ford, şi a coordonat campaniile electorale ale americanilor Ronald Reagan şi George W. Bush.

Presa ucraineană susţine că "albaştrii" îl consideră pe consultantul american drept principalul vinovat de căderea în sondaje a partidului în preajma alegerilor. Stafful actualului premier consideră că discursul pronunţat occidental al formaţiunii pe care o conduce este de vină pentru scăderea popularităţii în sondaje, cu 5-7%, în ultimele săptămâni, în regiunile din estul Ucrainei, zonă cunoscută pentru simpatiile sale faţă de Rusia.

Pentru ameliorarea ratingului, partidul a lansat din nou în dezbatere problema acordării limbii ruse a statutului de a doua limbă oficială în stat. Din raţiuni de imagine, formaţiunea lui Ianukovici are de gând să lanseze o dezbatere privind înfiinţarea unei autonomii compuse din regiunile din estul şi sudul Ucrainei (rusofile), ceea ce ar duce la federalizarea ţării.

Mai mult, publicaţia "Ekomiceskie Izvestia" din Kiev susţine că partidul lui Ianukovici ar lua în calcul scenariul de boicotare a scrutinului. Pe 19 septembrie, Partidul Regiunilor a anunţat, în premieră, că ar putea să nu mai participe la anticipate. Expertul ucrainean Taras Berezoveţ susţine că Partidul Regiunilor ia în calcul anularea rezultatelor alegerilor din unele circumscripţii din vestul ţării, iar pentru aceasta va invoca pretinse falsificări şi nereguli.

Iulia Timoşenko doreşte revanşa

Eroina blondă a revoluţiei portocalii nu uită că nu a putut rămâne premier decât opt luni, în anul 2005. Acum, ea vrea revanşa. Săptămâna aceasta a bătut ţara în lung şi în lat şi a mizat pe talentul său oratoric, de a-şi capta auditoriul.

Strategii de campanie i-au făcut o imagine de apărător al idealurilor revoluţiei portocalii, a democraţiei, integrităţii şi suveranităţii Ucrainei. "Noi trebuie să ne asigurăm independenţa energetică" - este mesajul fostei "prinţese a gazului", poreclă pe care a primit-o pe când conducea, în anii "90, sistemul energetic unificat al ţării sale.

Formaţiunea politică Blocul Iulia Timoşenko (BIUT) doreşte şi modificarea Constituţiei, pentru a pune capăt blocajului dintre Executiv şi preşedinţie. BIUT propune nouă amendamente pentru modificarea legii fundamentale a statului ucrainean, printre acestea fiind eliminarea imunităţii pentru magistraţi, miniştri şi deputaţi; alegerea judecătorilor la nivel naţional şi întărirea luptei împotriva corupţiei.

Aceasta le-a mai promis alegătorilor formarea unei armate profesioniste, până în anul 2009, precum şi despăgubirea integrală, în doi ani, a ucrainenilor care au avut economii la banca din epoca sovietică Oşadbank şi pe care le-au pierdut în 1992 din cauza hiperinflaţiei.