Deputaţii minorităţilor, fără drept de vot?

Parlamentul ungar se pregăteşte să dezbată în toamna noua lege electorală şi modificările în structura Parlamentului. Astfel, se preconizează reducerea numărului de deputaţi de la 386 la 200.

Această cifră ar include şi cei 13 deputaţi ai minorităţilor naţionale sau etnice. Dar mandatele acestora reprezintă o mare problemă. Noua constituţie prevede prezenţa lor în Parlament, întrebarea este  dacă vor avea şi drept de vot, scrie cotidianul „Népszabadság".Un expert guvernamental, apropiat preşedintelui parlamentului,  László Kövér, consideră că deputaţii minorităţilor ar trebui să aibă numai drept de participare la lucrări. Alţi reprezentanţi ai Fidesz sugerează un vot limitat, de exemplu să nu voteze la alegerea premierului sau  la  votarea programului guvernamental. 

Votul pentru maghiarii de peste graniţe

O altă problemă este dreptul de vot al cetăţenilor maghiari de dincolo de graniţe. Potrivit vicepremierului Zsolt Semlyén, nu poate exista cetăţenie maghiară diferenţiată. Ştirbirea valorii dreptului de vot al cetăţenilor maghiari de dincolo de graniţe, comparativ cu cel al cetăţenilor din Ungaria ar contraveni legislaţiei UE şi principiului egalităţii mandatelor.

Respinsă de opoziţie

Legislatorii Fidesz îi asigură pe cei de dincolo de graniţe că vor avea drept de vot, dar că probabil nu vor putea vota candidaţi individuali, ci numai liste.Cele trei partide de opoziţie din Parlamentul ungar au respins propunerea de reformare a sistemului electoral. Dar aceasta deoarece Fidesz (la guvernare) a propus introducerea unui sistem electoral cu un singur tur care să includă atât liste cât şi vot uninominal. Opoziţia consideră că propunerea este un pas înapoi, că nu respectă criteriul proporţionalităţii şi că ar consolida puterea Fidesz în dauna celorlalte partide.