Democraţii lui Marian Lupu fac jocurile în Republica Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ultimele rezultate parţiale la alegerile parlamentare de peste Prut i-au plasat cel mai bine pe comuniştii lui Voronin şi pe democrat-liberalii lui Filat. Asul pentru care se luptă cele două formaţiuni este Partidul Democrat, condus de ex-comunistul Marian Lupu, fără de care orice alianţă de guvernare este scoasă din calcul.

Rezultatele preliminare prezentate aseară de Comisia Electorală Centrală (CEC), după procesarea a 99% din voturi, arată că doar 4 partide dintre cele 39 câte au intrat în lupta electorală pot ajunge în Parlament. Partidul Comuniştilor a acumulat 39,4%, Partidul Liberal Democrat - 29,3%, Partidul Democrat - 12,7% şi Partidul Liberal - 9,9%.

Mai citeşte şi:

Perdanţii scrutinului de la 28 noiembrie

Marele perdant al alegerilor este Alianţa Moldova Noastră, condusă de Serafim Urechean, parte componentă a actualei coaliţii de guvernământ, care n-a reuşit să depăşească pragul electoral de 4%.

Rolul hotărâtor în distribuirea mandatelor va fi votul celor 65.200 de moldoveni din diaspora, care poate decide distribuirea mandatelor în Parlament.

După anunţarea ultimelor rezultate preliminare, fără a lua în calcul diaspora, reprezentanţii CEC au anunţat că PCRM ar obţine astfel în Legislativ 43 de mandate de deputat, PLDM s-ar alege cu 31, PD cu 15, iar PL cu 12.

Miza viitoarelor negocieri de constituire a unei alianţe de guvernământ este crearea unei coaliţii care ar dispune de 61 de mandate necesare pentru alegerea şefului statului.

AIE nu poate vota şeful de stat

Păstrarea actualei coaliţii de guvernământ, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), compusă din PLDM, PL şi PD, ar acumula 58 de mandate, suficiente pentru  a vota preşedintele Parlamentului şi noul Guvern, nu însă şi preşedintele Moldovei.

„Actuala alianţă are şanse mari să rămână la putere. Acest lucru şi-l doresc foarte mult şi partenerii externi", spune Victor Chirilă, şeful Asociaţiei pentru Politică Externă (ONG). „Viitoarea coaliţie de guvernământ va depinde de felul în care Vlad Plahotniuc (om de afaceri şi candidat pe lista electorală a PD - n.r.) va trata cu grupările economice şi financiare care stau în spatele comuniştilor, precum şi cu cele care sprijină Partidul Liberal Democrat al lui Vlad Filat", a declarat pentru „Adevărul" Arcadie Barbăroşie, director executiv al Institutului pentru Politici Publice.

Comuniştii vor alianţă cu PD

De partea cealaltă, Vladimir Voronin, liderul comuniştilor, a anunţat ieri că este dispus să negocieze o alianţă cu Partidul Democrat, condus de fostul său coleg Marian Lupu. „Suntem gata de guvernare şi dorim să negociem cu Partidul Democrat formarea Guvernului", a spus Voronin.

În această situaţie, o alianţă PCRM- PD ar acumula 58 de mandate, suficiente pentru a vota preşedintele Parlamentului şi noul Guvern.
Doar trei „voturi de aur" din tabăra opusă le-ar trebui pentru a alege şi şeful statului. Marian Lupu, preşedintele PD, a precizat pentru „Adevărul":

„Aşteptăm ofertele altor partide". Milionarul Vlad Plahotniuc, posibil viitor premier din partea PD, s-a arătat însă iritat de întrebările jurnaliştilor. „Biroul politic va decide cu cine face PD alianţă", a spus Plahotniuc, principalul finanţator al PD în această campanie
electorală.

„Dacă Partidul Democrat şi-a propus să obţină funcţia de preşedinte al Moldovei, titlu la care aspiră Marian Lupu, cele mai multe şanse le are într-o eventuală coaliţie cu partidele din actuala AIE. Dacă însă numărul doi pe lista PD, Vlad Plahotniuc, îşi doreşte funcţia de premier, cele mai multe şanse există pentru un asemenea scenariu într-o coaliţie cu comuniştii", mai adaugă Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

Voronin şi Filat, majoritate imposibilă

Voronin nu a exclus nici posibilitatea unor negocieri cu Partidul Liberal-Democrat, condus de actualul premier Vlad Filat. În acest fel, alianţa ar însuma 74 de mandate sau o majoritate largă, care ar putea modifica şi Constituţia.

În replică, Vlad Filat a declarat că PLDM acceptă negocieri pentru crearea coaliţiei de guvernământ cu orice partid, cu excepţia Partidului Comuniştilor. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu  a comentat pentru „Adevărul": „PLDM urmează să decidă în zilele viitoare cu cine face alianţă, cu partenerii din AIE sau cu comuniştii".

Alegeri corecte în faţa UE

„Alegerile parlamentare anticipate organizate în Republica Moldova s-au desfăşurat conform standardelor OSCE şi ale Consiliului Europei", a declarat Monica Macovei, şefa delegaţiei de monitorizare a alegerilor din partea Parlamentului European. Şi monitorii veniţi din spaţiul ex-sovietic (CSI) au fost mulţumiţi de modul în care au decurs alegerile. „Spre deosebire de alegerile precedente, situaţia s-a îmbunătăţit", a comunicat Vladimir Garkun, şeful observatorilor din partea CSI. ; Stela Dănilă

61 de mandate sunt necesare pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova.

Eroarea la exit-poll, în cârca alegătorilor

Ion Jigău şi Vasile Dâncu



Diferenţa uriaşă de până la 14% dintre rezultatele exit-poll şi datele oficiale a fost explicată de cele două companii de sondare prin răspunsurile greşite ale votanţilor. Reprezentanţii Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) şi CBS-AXA, companiile care au efectuat sondajele, susţin că moldovenii care sunt de partea comuniştilor evită să recunoască acest lucru. „Populaţia votează PCRM, dar îi este ruşine să spună. Procentul acestor oameni este mare", a declarat Ion Jigău, directorul companiei moldoveneşti CBS-AXA.

De 5 ani, PCRM dă eroare

Şi Vasile Dâncu, şeful IRES, a venit cu o explicaţie similară. „Exit-pollul a fost atacat cu o lună înainte de comunişti, ca având România în spate. Asta a creat în rândul electoratului comunist o reticenţă faţă de operatorii noştri", a spus Vasile Dâncu, directorul IRES. 

Ion Jigău şi Vasile Dâncu

„Din 2005, doar la Partidul Comunist din Moldova iese o eroare la numărătoare. Probabil au fost falsuri din partea acestei formaţiuni", a completat Jigău.

„Probleme la modul de lucru"

Sociologii care nu s-au implicat în alegerile de duminică susţin că erorile de la exit-poll se explică şi prin greşelile de realizare a sondajelor.

„Eroarea maximă ar trebui să nu depăşească 3%. Este o dovadă că au fost probleme în modul de lucru. S-a mers cu o metodologie din România care nu s-a potrivit în Moldova. Nu exclud ca reţelele de operatori să fi fost pătrunse de oameni infiltraţi de partide pentru a influenţa rezultatele", a spus profesorul Alfred Bulai, sociolog.
Victor Mocanu, preşedintele ASDRM susţine că perioada de pregătire a exit-pollului trebuie să dureze circa două-trei luni.

 „Cele două exit-polluri au fost organizate în pripă, iar operatorii n-au fost bine pregătiţi", a mai spus Mocanu. La alegerile parlamentare din aprilie 2009, CBS-AXA şi IMAS au dat-o din nou în bară. Atunci, conform exit-pollului, comuniştii au avut 44,7%. Oficial, ei au primit 49,48%.

Diaspora ar putea aduce trei noi mandate AIE

La alegerile parlamentare din Republica Moldova, la secţiile de votare din străinătate s-au prezentat un număr record de moldoveni.
Potrivit datelor CEC, la birourile electorale deschise peste hotare s-au prezentat 65.200 de votanţi, de patru ori mai mulţi decât la alegerile precedente din iulie 2009.

Cei mai mulţi moldoveni au votat în Italia - 28.250, România - 9.724, Franţa - 4.439, Spania - 2.528. Datorită voturilor de peste hotare, Partidului Liberal Democrat din Moldova îi vor reveni două mandate, iar Partidului Liberal un mandat.

CEC spune că a trimis la secţiile de peste hotare 136.000 de buletine. În unele localităţi însă a fost un număr insuficient.

La Paris, Roma, Padova şi Moscova, unde s-au epuizat buletinele, 919 oamenii au votat pe foi A 4, cu titlu de buletin de vot. Iurie Ciocan, secretar CEC, a declarat că cele 919 voturi nu vor modifica rezultatele alegerilor. Curtea Constituţională urmează să decidă dacă acestea  vor fi sau nu considerate valabile.

Viitorii Parlamentari

S-a stabilit şi cine ar putea fi primii deputaţi de pe lista fiecărui partid. Astfel, de la comunişti, parlamentari aproape siguri vor fi Vladimir Voronin, Zinaida Greceanâi, Iurie Muntean. De la liberal-democraţi - Vlad Filat, Alexandru Tănase, Mihai Godea, de la democraţi - Marian Lupu, Vladimir Plahotniuc, Valeriu Lazăr, iar de la liberali - Mihai Ghimpu, Anatolie Şalaru, Corina Fusu.

image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite