Decizii în state membre pe ultima sută de metri

Summitul a fost precedat de mai multe decizii importante în câteva state membre: votul din Bundestag pentru FESF, reforma pensiilor din Italia şi înscrierea deficitului în Constituţia spaniolă. Presat de liderii UE să vină cu o reformă „credibilă“ a pensiilor, în contextul în care Italia are o datorie de 1,8 trilioane de euro, Silvio Berlusconi a reuşit să vină la summit doar cu un plan vag.

Partenerii de coaliţie din Liga Nordului (extrema dreaptă) au refuzat să facă prea multe concesii. Au acceptat ca vârsta de pensionare să crească de la 65 la 67 de ani (începând din 2026). Dar nu pentru toţi. Liga a rămas inflexibilă în privinţa „pensiilor cu stagiul de vârstă atins", care permit ieşirea la pensie la 60 de ani, dacă s-a cotizat timp de 36 de ani, şi la oricare vârstă, dacă s-a cotizat timp de 40 de ani.

Acestea nu vor dispărea, mai ales că populaţia din Nord (bazinul electoral al Ligii) numără foarte mulţi pensionari. Preţul pentru acord ar putea fi chiar demisia lui Berlusconi. Potrivit presei italiene, pentru acest minim acord, Bossi i-ar fi cerut premierului să demisioneze până la sfârşitul anului. Berlusconi a negat.

Datoria, îngrijită cu intenţii

„Il Cavaliere" a luat aşadar cu el la Bruxelles doar o „scrisoare de intenţie", după ce luni declarase că nicio ţară UE nu e în poziţia de a critica Italia, notează Reuters.

Italia depinde de BCE (care cumpără masiv de mai multe luni obligaţiuni italiene) pentru a se menţine pe linia de plutire. A trecut deja o serie de tăieri şi de reforme ale sistemului fiscal, dar nu a reuşit să convingă pieţele financiare. Cea de-a treia economie a UE ar avea nevoie să emită obligaţiuni de 600 de miliarde de euro în următorii trei ani pentru a-şi finanţa datoriile scadente.

Germania aprobă fondul de salvare

Cancelarul german Angela Merkel, în schimb, a plecat spre Bruxelles cu un mandat mult mai clar. Bundestag (Camera inferioară a Parlamen­tului german) a aprobat, cu o majoritate clară, moţiunea prin care este mărită Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF). În moţiune se arată că Banca Centrală Europeană nu va mai trebui să cumpere obligaţiuni de pe pieţe secundare (de la bănci care au cumpărat obligaţiuni), iar FESF nu va putea fi refinanţat din banii BCE. În favoarea moţiunii au votat 503 deputaţi, 89 au votat împotrivă şi 4 s-au abţinut.

Nu se ştie încă modul în care va fi crescută eficienţa FESF, dar una dintre opţiuni este stabilirea unei facilităţi de investiţii care să atragă bani din fonduri suverane chineze, braziliene etc.

Şi Spania aştepta ieri un vot important. Parlamentul spaniol urma să voteze pentru modificarea Constituţiei, pentru a înscrie în legea fundamentală pragul de deficit de 3%. Votul a fost precedat de proteste de amploare: zeci de mii de muncitori au protestat, la Madrid, faţă de această schimbare şi faţă de măsurile de austeritate adoptate până acum.

Sindicatele şi mişcarea „indignaţilor" cer organizarea unui referendum pentru a introduce acest amendament în Constituţie. Măsura ar pune în pericol programele sociale.