De ce ne-a lăudat Angela Merkel

Ţările Baltice, Bulgaria şi România susţin Germania în dorinţa ei de a modifica Tratatul în direcţia accelerării integrării politice a zonei euro.

Germanii trebuie să conştientizeze sacrificiile populaţiei statelor UE din afara zonei euro, precum Ţările Baltice, Bulgaria şi România, care contribuie la stabilitatea euro şi nu primesc atât de multă atenţie, a afirmat ieri cancelarul german, Angela Merkel, într-un discurs în Parlamentul german, relatează Reuters.

„Este important să ţinem minte problemele cu care se confruntă populaţia în Spania, Portugalia şi mai ales Grecia. Trebuie, de asemenea, să conştientizăm sacrificiile pe care le face populaţia în statele din afara zonei euro, precum Ţările Baltice, Bulgaria şi România, şi care nu primesc atât de multă atenţie", a spus Merkel.

„Deseori nu ne dăm seama de contribuţia pe care populaţia din ţările pe care le-am menţionat o aduce pentru ca euro să fie o monedă solidă, stabilă. Polonia a spus întotdeauna clar că este pregătită pentru un angajament important, chiar dacă nu a adoptat încă euro", a continuat ea.

Angajament pentru Euro

Cancelarul a promis că va apăra euro, monedă pe care o consideră mai puternică decât fosta marcă germană, însă a avertizat că Europa trebuie să se pregătească de un „maraton" dur pentru recâştigarea credibilităţii pierdute în timpul crizei.Discursul cancelarului Merkel susţinut în faţa parlamentarilor germani vine după declaraţia publică de joi seară a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, în care acesta se declara de acord cu dorinţa Germaniei de a modifica Tratatul european.

Dar cum se explică semnalul de susţinere dat de cancelarul Angela Merkel României, Bulgariei, Poloniei şi Ţărilor Baltice? Aceste state membre susţin Germania în dorinţa ei de a modifica Tratatul, în direcţia accelerării integrării politice a zonei euro. Ar fi vorba despre monitorizarea europeană obligatorie a bugetelor naţionale, inclusiv judecata Curţii Europeane de Justiţie pentru cei care nu respectă disciplina. Ar fi un pas mare spre „Statele Unite ale Europei".

Încă un Consiliu „istoric"

Bătălia se va da la Consiliul European din 9 decembrie, când iniţiativa germană s-ar putea lovi de refuzul Marii Britanii şi, probabil, al altor state membre care i se vor alătura. În mediile europene se vorbeşte insistent despre Suedia, dar ar mai putea fi şi alţii. Opozanţii ideii germane văd Uniunea Europeană mai curând ca pe o mare piaţă, gestionată de 27, iar  după aderarea Croaţiei, 28 de guverne. Şi nu ca pe o construcţie de tip federal. 

De asemenea, declaraţia cancelarului german este şi un semn de mulţumire pentru faptul că statele menţionate îşi menţin angajamentele de aderare la moneda comună, în pofida situaţiei critice pe care o traversează eurozona. România, Bulgaria, Polonia şi statele baltice au depus mari eforturi pentru a-şi reduce deficitele bugetare şi a ţine sub control datoria publică.

Dar numai Polonia a reuşit să evite o cădere economică, ba, mai mult, s-a bucurat de creşteri importante. Motivele: reformele structurale majore au fost operate încă de la începuturile anilor '90, iar în ultimii ani, polonezii au ştiut ca nimeni alţii să atragă fondurile europene.

Cât priveşte România şi Bulgaria, cu problemele lor legate de corupţie şi incapacitate administrativă, disciplinarea bugetară a însemnat frânarea creşterii, scăderea consumului şi noi sacrificii îndurate de populaţie. Iar cancelarul a atras atenţa Bundestagului şi totodată întregii Germanii şi Europe, că naţiunile din est merită mai multă atenţie. Pentru România, care are nevoie de politica de coeziune a Uniunii, dar şi de o intervenţie hotărâtă la adresa băncilor care şi-ar putea reduce expunerea, discursul de vineri este un semn în direcţia bună.

Dar unde sunt Ungaria şi Cehia?

Există însă şi naţiuni estice care lipsesc din enumerarea cancelarului. Nu despre sloveni şi slovaci e vorba - aceştia fac deja parte din zona euro. Absenţii remarcabili sunt ungurii şi cehii. De fapt, Ungaria lui Viktor Orban, care a virat spre izolare şi naţionalism şi Cehia eurosceptică a lui Vaclav Klaus.

În mediile europene se vorbeşte deja despre o viitoare Uniune Europeană de tip „27 minus". Să fie aceste două state membre încă indecise dacă să susţină Germania sau să meargă pe calea britanică? În acest caz, discursul cancelarului German poate fi un mesaj spre Budapesta şi Praga, cum că ar fi cazul să facă o alegere clară.

"Trebuie să conştientizăm sacrificiile pe care le face populaţia în statele din afara zonei euro, precum Ţările Baltice, Bulgaria şi România.''
Angela Merkel cancelarul Germaniei