Datoriile Greciei, plătite de cetăţenii UE

Grecia primeşte un nou pachet de asistenţă financiară de 109 miliarde de euro. Decizia creşte deficitele statelor care participă la salvare. Agenţia de rating Fitch a decis să declare Grecia în „faliment limitat“ pe datoria de stat, până la aplicarea primelor măsuri de salvare.

Acordul liderilor din zona euro de a salva Grecia cu un nou pachet de asistenţă, la care contribuie pentru prima dată şi creditorii privaţi -
bănci, companii de asigurări şi fonduri de investiţii - a declanşat, într-o primă fază, euforie pe pieţele financiare. Bursele au atins ieri un maxim al ultimelor două săptămâni, iar moneda euro şi preţul petrolului s-au apreciat. Tot ieri au venit însă şi primele semnale negative. Agenţia de rating Fitch a anunţat că va plasa Grecia în „faliment limitat" pe datoria de stat, cu promisiunea că va atribui noi ratinguri post-faliment Greciei, în momentul în care se vor emite noi obligaţiuni către creditorii participanţi la salvarea Atenei.

Băncile creditoare, speriate

Decizia agenţiei de rating demonstrează că pieţele privesc cu oarecare scepticism participarea voluntară a băncilor europene la ajutorarea Atenei. Nu fără temei. Băncile au dat de înţeles că se consideră victime ale creditării "voluntare" a unui stat aflat pe buza prăpastiei, cu o îndatorare de 350 de miliarde de euro. „Da (planul de salvare a Greciei) ne loveşte rău", a declarat şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann postului de televiziune ZDF.

Institutul Internaţional de Finanţe (IIF), organism din care fac parte aproximativ 380 de mari bănci din 70 de ţări, estimează că băncile şi companiile de asigurări vor contribui la până în 2020 cu aproximativ 135 de miliarde de euro (faţă de 106 miliarde de euro, cât au estimat liderii din zona euro la summitul de joi organizat la Bruxelles) preschimbând voluntar datorii pe termen scurt ale statului elen pentru titluri pe perioada de 30 de ani cu dobândă de 4,5%.

Măsura va reduce datoria publică a Greciei raportată la PIB cu 12 puncte procentuale. Însă creditorii privaţi ai Greciei vor înregistra pierderi de 21%, însemnând circa 28 de miliarde de euro în următorii 10 ani. „Sunt convins că am făcut un pas extrem de important, găsind o soluţie bună, care să rezolve problema Greciei, a adăugat totuşi Ackerman. Iar băncile greceşti se tem ca asistenţa pe care trebuie să o dea Atenei va duce la colapsul întregului sistem bancar grec.

Critici au apărut mai ales în Germania, unde Asociaţia Plătitorilor de Impozite (API) din Republica Federală din această ţară i-a reproşat cancelarului Merkel că salvează Grecia sacrificând propriii cetăţeni. Este „o neglijenţă" că liderii europeni au decis să garanteze pentru Grecia „împovărând" plătitorii de impozite, a declarat pentru „Handelsblatt", şeful API , Reiner Holznagel. Presa germană a calculat deja care va fi contribuţia Germaniei la salvarea grecilor.  20,7 miliarde de euro, dacă va contribui şi FMI şi 30,5 miliarde de euro dacă nu.

Povara salvării

Potrivit săptămânalului „Focus", fiecare german va trebui să scoată din buzunar, în cel mai bun caz, 258 de euro şi, în cel mai rău, 381 de euro. Într-o conferinţă de presă, ţinută ieri la Berlin, cancelarul Angela Merkel a promis că va face „totul" ca impactul salvării Greciei asupra germanilor să fie cât mai mic. Profesorul Nouriel Roubini, cel care a prezis actuala criză, a avertizat că liderii europeni tocmai au creat un precedent riscant ajutând Grecia. El a declarat că, deşi la summitul de la Bruxelles s-a spus că restructurarea datoriei Greciei este un caz excepţional, „peste un an, Portugalia şi Irlanda vor necesita aceleaşi facilităţii".

Şi în Franţa se simte o oarecare îngrijorare după ce premierul François Fillon a anunţat că datoria de stat a Franţei va creşte cu circa 15 miliarde de euro până în 2014 din cauza contribuţiei la pachetul de salvare a Greciei. Deşi Fillon a asigurat că această contribuţie franceză nu va avea impact asupra finanţelor ţării, creşterea datoriei accentuează riscul ca guvernul francez să-şi depăşească ţintele privind datoria publică. Pentru sfârşitul anului viitor, Executivul de la Paris estima o datorie publică de 86,9% din PIB. Liderii zonei euro au încheiat joi un acord promovat de preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel, prin care Grecia va primi finanţare externă de 109 miliarde de euro pentru perioada 2011-2014. Ajutorul vine de la UE, FMI şi în premieră de la creditorii privaţi ai statului elen, care vor contribui cu circa 37 de miliarde de euro la acest nou pachet de salvare.

Un program de răscumpărare de acţiuni va contribui cu 12,6 miliarde de euro, totalul ajungând astfel la 50 de miliarde de euro în următorii trei ani. În intervalul 2011-2019, contribuţia totală netă a sectorului privat va fi de 106 miliarde de euro (135 de miliarde după estimarea sectorului bancar). Totodată Fondul de salvare a statelor cu probleme financiare din zona euro (FESF), va pune la dispoziţia Greciei împrumuturi pe termen lung la dobânzi mai mici. Astfel, dobânzile vor ajunge la circa 3,5%, iar maturitatea finanţărilor va fi extinsă de la 7,5 ani la maximum 30 de ani.

"Da (planul de salvare a Greciei) ne loveşte rău.''
Josef Ackermann şeful Deutsche Bank

"Pentru că vorbim despre o luptă între o contribuţie din partea plătitorii de taxe din Europa şi investitori, pachetul de salvare a Greciei este o veste proastă pentru cetăţeni.''
Hans-Werner Sinn director Ifo 

FED se pregăteşte de falimentul SUA

Statele Unite rămân încă în zona de risc. La Washington, republicanii şi democraţii nu au reuşit să ajungă la un consens privind ridicarea plafonului de îndatorare şi de reducere a deficitului, măsuri necesare pentru a evita intrarea Americii în incapacitate de plată luna viitoare.  FED şi băncile americane se pregătesc deja pentru scenariul cel mai rău, intrarea în faliment. Declaraţia a fost făcută de unul dintre reprezentanţii băncii centrale a SUA, Charles Plosser. Oficiali de la Washington susţin că urmările unei intrări în incapacitate de plată ar fi atât de grave încât statul american trebuie să aibă un plan pentru cel mai grav scenariu. 

20,7 miliarde de euro va fi contribuţia minimă a Germaniei la salvarea Greciei şi 30,5 miliarde de euro cea maximă.