Dalai Lama, mai iubit de germani decât Papa

Liderul spiritual al Tibetului face o vizită de 10 zile credincioşilor budişti din centrul Europei Cel puţin 30.000 de credincioşi budişti germani s-au adunat zilnic, începând cu 21

Liderul spiritual al Tibetului face o vizită de 10 zile credincioşilor budişti din centrul Europei

Cel puţin 30.000 de credincioşi budişti germani s-au adunat zilnic, începând cu 21 iulie, pe stadionul de tenis din Hamburg, pentru a asista la prelegerile religioase şi filozofice ţinute de Dalai Lama în persoană. Călugării budişti din întreaga lume au trimis delegaţii pentru a-l însoţi pe liderul spiritual al Tibetului, care se află la cea de-a cincea vizită în oraşul german.

Sosit încă de pe 19 iulie, cu un avion particular, Dalai Lama a fost întâmpinat cu mare fast de Primăria oraşului Hamburg, care a organizat o recepţie în cinstea sosirii pontifului budist, în timpul căreia a fost invitat să semneze în Cartea de Onoare a oraşului. De altfel, conform unui sondaj de opinie publicat de "Der Spiegel", Dalai Lama este mai iubit de germani decât conaţionalul lor Papa Benedict al XVI-lea.

Despre globalizare şi iluminare

Aşezat pe un tron de trei metri pe trei, vopsit în roşu, realizat de un tâmplar german care s-a convertit la budism în 1998, Dalai Lama le-a vorbit celor veniţi să-l asculte despre femeile budiste şi rolul lor în societatea modernă, despre globalizare şi necesitatea extinderii practicilor nonviolente, dar şi despre spinoasa problemă a dialogului interreligios.

Cinci dintre conferinţe au fost rezervate analizei "celor 400 de versete", enunţate în secolul al II-lea după Hristos de către maestrul indian Aryadeva, iar ultima zi a fost rezervată unei prelegeri despre iluminare. Conform credinţei budiste, fiecare fiinţă trece printr-un amplu ciclu al reîncarnărilor, scopul acestora fiind atingerea celui mai înalt nivel de dezvoltare a spiritului. Procesul de eliberare din ciclul reîncarnărilor este numit iluminare.

Refugiat de-o viaţă în India

"Dala" în limba mongolă înseamnă ocean, iar "Lama" este echivalentul tibetan al cuvântului hindus "guru". Supranumit "bodhisattva al compasiunii", Dalai Lama este considerat una dintre reîncarnările succesive ale lui Avalokitesvara, "zeul care se uită spre oameni". Tenzin Gyatso, născut în anul 1935, este a 14-a reîncarnare a zeului.

Conform tradiţiei, el este liderul spiritual al budiştilor şi şeful statului Tibet. China nu-i recunoaşte însă acest ultim statut. În anul 1959, când armata chineză a cucerit Tibetul, Dalai Lama, atunci în vârstă de 24 de ani, s-a refugiat întâi în Nepal, iar apoi la Dharamsala, în India, unde şi în prezent funcţionează Administraţia Centrală a Tibetului, care este un veritabil guvern în exil, aflat sub directa conducere a lui Dalai Lama.

China a ales un alt Panchen

În paralel cu Dalai Lama, tibetanii mai au un conducător spiritual, numit Panchen Lama, care respectă reguli similare de reîncarnare şi care are rolul de a conduce Tibetul până când noua reîncarnare a lui Dalai Lama atinge vârsta majoratului. Prin urmare, orice Panchen Lama poate fi lider numai aproximativ 18 ani. Când cea de-a 10-a reîncarnare a lui Panchen Lama a decedat, în anul 1989, după cei şase ani tradiţionali, tibetanii au plecat să caute cea de-a 11-a reîncarnare a lui Panchen Lama.

Oamenii trimişi incognito în Tibet de către Dalai Lama l-au recunoscut pe un băiat numit Gedhun Choekyi Nyima, născut la 25 aprilie 1989, în timp ce chinezii l-au căutat şi ei pe noul Panchen Lama, desemnându-l pe Erdini Qoigyijabu, născut la 13 februarie 1990.

Îngrijorat de acestă dualitate, care ar putea afecta soarta spirituală a Tibetului, Dalai Lama a precizat de mai multe ori că nu se va renaşte pe teritoriul actual al Chinei şi a glumit spunând că poate nu se va mai încarna deloc, preferând să fie ultimul Dalai Lama, decât să altereze natura profund spirituală a acestei tradiţii.