VIDEO Cutremur de cinci grade pe pieţele financiare

Principalii indici bursieri au înregistrat căderi de până la 5%  din cauza problemelor datoriilor suverane din ţările europene, dar şi din Statele Unite. Datele privind evoluţia pieţei muncii din SUA au mai temperat scăderile bursiere înregistrate joi şi ieri-dimineaţă.

Departamentul Muncii din Statele Unite a anunţat că pe piaţa muncii americană au fost create în iulie 117.000 de noi locuri de muncă. Cifra reprezintă o veste bună, în contextul în care analiştii economici estimaseră acest indicator la doar 85.000 de locuri de muncă. Potrivit Reuters, rata şomajului în SUA a înregistrat o scădere de un procent faţă de luna trecută, ajungând la 9,1%. Diminuarea şomajului se datorează pensionării unui număr semnificativ de persoane, dar ca urmare a disponibilităţii sectorului privat de a face angajări, spun experţii. „Este o revenire, dar tot la limită suntem", a declarat pentru „New York Times", Robin Marshall, director de investiţii la compania Smith&Williamson.

Domino bursier

Deşi modestă, vestea bună a avut efect imediat asupra pieţelor. Bursa din New York a deschis pe plus şedinţa de tranzacţionare, indicele Dow Jones câştigând în primele minute ale şedinţei 0,45%, iar indicele Nasdaq 0,98%. O undă de optimism a fost înregistrată şi în Europa, unde indicele FTSEurofirst 300, care include cele mai importante companii europene, a urcat după-amiază, imediat după anunţul făcut de Washington, la 997,59 de puncte, comparativ cu minimul de 961,45 de puncte înregistrat dimineaţă. Analiştii economici amintesc însă că o singură veste bună nu aduce primăvara, pieţele financiare fiind extrem de volatile.

Cel mai bun exemplu este ziua de ieri, când bursele asiatice şi cele europene au avut pierderi de până la 5%. Acestea din urmă au atins minimumul ultimelor 14 luni fiind influenţate de evoluţia companiilor americane din ultimele două zile. Bursa de la New York a scăzut puternic joi, indicele Dow Jones înregistrând pierderi de până la 5 procente, cel mai mic nivel din 2008 de la declanşarea crizei Lehman Brothers. Joi, bursele din Asia şi Europa au înregistrat căderi abrupte, cu până la 5% pe fondul temerilor că rata şomajului din Statele Unite şi extinderea crizei datoriilor din Europa asupra Spaniei şi Italiei, vor pune capăt creşterii economice. Ba, mai mult, că vor arunca lumea într-o nouă criză de proporţii.

Telefon de criză Merkel-Sarkozy

În Germania, economia cea mai puternică a Europei, a atins un record negativ, indicele bursier înregistrând pierderi a opta zi consecutiv, lucru care nu s-a mai întâmplat din 1993. Cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, şi premierul spaniol, Jose Luis Zapatero au discutat, ieri, telefonic despre situaţia din zona euro. Pe aceeaşi problemă, liderul de la Elysee a avut ieri şi o discuţie telefonică cu şeful Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet. Madridul şi Roma simt din plin presiunea pieţelor, după ce costurile de finanţare pentru Spania şi Italia au atins ieri un nou nivel-record.

În primele ore ale dimineţii, Madridul trebuia să plătească o primă de risc de 6,31% pentru obligaţiunile cu o maturitate de 10 ani, comparativ cu 6,271% cu o zi înainte. Italia trebuia să plătească şi ea investitorilor 6,227%, faţă de 6,189%, joi. Banca Centrală Europeană (BCE) a încercat să calmeze tensiunile din zona euro, anunţând că va cumpăra obligaţiuni de stat de pe piaţă ca să diminueze criza datoriilor de stat din zona euro. Fără succes. Investitorii au continuat să ceară randamente mai mari pentru cele mai riscante obligaţiuni de stat. Aceştia s-au refugiat din nou în investiţii în aur şi în francul elveţian. Moneda din Ţara Cantoanelor a continuat să se aprecieze în ciuda intervenţiei Băncii centrale a Elveţiei, care a anunţat în urmă cu trei zile că va adopta o dobândă de intervenţie cât mai aproape de zero şi că va pompa lichiditate în piaţă pentru a stopa aprecierile francului elveţian.

Olli Rehn susţine Italia

Pentru a linişti spiritele, Olli Rehn, comisarul european pentru Afaceri economice şi Monetare, şi-a întrerupt vacanţa şi a convocat ieri o conferinţă de presă. Oficialul a asigurat că Italia nu are nevoie de asistenţă financiară, aşa cum s-a speculat „Pieţele nu au reacţionat aşa cum ne aşteptam în urma măsurilor stabilite de şefii de stat şi de guvernele din zona euro în 21 iulie. Extinderea tensiunii pe piaţa obligaţiunilor din zona euro nu este justificată de motive economice sau bugetare", a declarat Rehn.

O săptămână neagră

Bursele internaţionale au pierdut 2.500 de miliarde de dolari din capitalizare în această săptămână, suma fiind echivalentă cu PIB-ul Franţei. Indicele bursei din Statele Unite a pierdut 840 de miliarde de dolari din capitalizare.

Unda de şoc se propagă şi la Bucureşti

Declinul burselor internaţionale s-a făcut simţit şi pe piaţa românească, iar Bursa de la Bucureşti a încheiat şedinţa de tranzacţionare în scădere cu 4,81%, înregistrând cea mai amplă cădere din ultimele 15 luni. Piaţa din România a avut cea mai severă scădere dintre bursele din regiune şi a atins nivelul minim din noiembrie 2010. Investitorii s-au grăbit încă din predeschidere să introducă ordine de vânzare la preţuri vizibil sub ultimele cotaţii de joi, reacţionând la corecţiile de până la 5% de pe bursele internaţionale.

Astfel, bursa a căzut cu 5,5% încă din primele minute. Ulterior, după ce SUA au anunţat date peste aşteptări despre piaţa muncii, corecţiile s-au temperat. La închiderea zilei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în picaj cu 4,06%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 5,81% sub nivelul de la închiderea sesiunii precedente. Totodată, indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 4,25%.

Acumulare de ştiri negative

Florin Ilie, director Pieţe de capital la ING Bank, consideră că erau de aşteptat corecţii severe pe piaţa din România în condiţiile scăderilor înregistrate de bursele internaţionale, însă nu crede că acestea au fost determinate de încercarea unuia sau mai multor investitori străini de pe acţiuni româneşti. „Trebuie să ne gândim că piaţa locală este ilichidă, iar cifrele de acum nu arată o ieşire din piaţă a unui investitor mare. Şi pe afară au scăzut mai mult acţiunile din sectorul financiar şi bancar. Scăderile din piaţă au fost mai ample la noi, însă tocmai din cauza adâncimii reduse a pieţei, pentru că nu avem investitori precum cei din Polonia, fonduri de pensii care intră şi stau pe acţiuni şi nu ies imediat", a explicat Ilie, potrivit Mediafax.

El se aşteaptă ca pieţele să se calmeze în perioada următoare pe fondul măsurilor pe care autorităţile americane şi cele din Europa le vor lua pentru a contracara extinderea crizei datoriilor suverane. „La un moment dat scăderile se vor opri, iar investitorii vor avea timp să-şi tragă sufletul. Cred că acum vedem efectele unei acumulări de ştiri negative din ultimul timp", a adăugat Florin Ilie.

Francul atinge un nou maxim

Aversiunea crescută a jucătorilor faţă de risc a francul elveţian, văzut ca activ sigur în perioade de turbulenţe financiare, la un nou maxim în raport cu moneda europeană. Astfel, Banca Naţională a României, care calculează indirect cursul leu/franc, a anunţat o referinţă de 3,9130 lei pe unitate. Acesta este un nou maxim al francului şi se situează cu 9,59 bani peste referinţa anunţată cu o zi în urmă. De la începutul anului cursul leu/franc a crescut cu 14,2%, de la 3,4242 unităţi. România este văzută ca economie periferică de către investitori, adică mai riscantă, astfel că referinţa leu/euro a crescut şi ea până la 4,2419 lei pe unitate.

3,913 lei/franc este nivelul cursului anunţat ieri de BNR, în creştere, pe fondul temerii investitorilor privind extinderea crizei datoriilor.