Cum vede Angela Merkel viitorul UE

Germania cere un nou tratat care să-i dea mai multă putere Uniunii Europene.

Tratatele UE existente îngrădesc politica fiscală comună, iar în politica naţională a statelor membre, liderii UE pot interveni doar cu recomandări. Aceste lucruri ar urma să se schimbe, dacă planurile cancelarului german, Angela Merkel, se vor concretiza. Iar aceste planuri, care vizează un nou tratat al Uniunii Europene, încep să se concretizeze, scrie revista „Spiegel".

Germania cere o convenţie pentru a realiza proiectul unui nou tratat, înainte de sfârşitul acestui an. Tratatul ar urma să pregătească drumul pentru ceea ce Angela Merkel numeşte „mai multă integrare europeană" şi ar crea o nouă bază legală pentru UE. Consilierul cancelarului Merkel pentru politica UE, Nikolaus Meyer-Landrut, a exprimat această dorinţă în discuţiile avute la Bruxelles cu oficiali UE la nivel înalt, potrivit „Spiegel".

Este de aşteptat ca data pentru începerea convenţiei să fie stabilită la un summit al UE, în decembrie. Merkel insistă pentru completarea pactului fiscal recent aprobat, care armonizează politicile bugetare în 25 din cele 27 de ţări ale UE, printr-o uniune politică.

Germania ar dori, de exemplu, crearea unei baze legale care ar da Curţii Europene de Justiţie jurisdicţie pentru a monitoriza bugetele statelor membre şi pentru a penaliza ţările care nu respectă regulile privind deficitul.

Şanse mici de compromis

Până acum, totuşi, propunerea Germaniei nu prea a găsit susţinători în celelalte ţări membre. Într-o întâlnire a aşa-numitului Grup al Viitorului, o reuniune informală a 10 miniştri de Externe din ţările UE, majoritatea acestora s-a opus solicitării ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, privind o convenţie pentru un nou tratat. Unele ţări, printre care Irlanda, nu vor să-şi asume riscul unui referendum naţional pe care l-ar implica un nou tratat european în unele state membre. Chiar şi Polonia, un partener apropiat al Berlinului, crede că există puţine şanse de a se găsi un compromis între cele 27 de state.

Când Angela Merkel a adus în discuţie acest proiect, într-un summit al UE din decembrie anul trecut, cei prezenţi au reacţionat cu indignare. Iniţial, celelalte ţări ale UE nu erau dornice de a răspunde solicitărilor lui Merkel şi ale preşedintelui francez de atunci, Nicolas Sarkozy, privind sancţiuni automate pentru încălcări repetate ale regulilor bugetare. Până la urmă, germanii şi francezii au găsit o poziţie comună spunând că vor insista pentru un nou tratat european - fie al întregului bloc, fie numai între cele 17 ţări membre ale zonei euro, dacă celelalte nu vor să se alăture. 

Pactul fiscal nu e suficient

Pactul fiscal, care prevede reguli bugetare comune, este deja aprobat de 25 dintre cele 27 de ţări membre (mai puţin Marea Britanie şi Cehia) şi se află  în curs de ratificare. România a fost una dintre primele ţări care au ratificat Euro-pactul fiscal, în mai 2012.

Alte ţări europene şi-au lăsat mai mult răgaz. În Franţa, Belgia, Spania, dar şi Bulgaria, el n-a fost încă ratificat. Iar în Germania, după ce a trecut de Parlament la 29 iunie, Europactul s-a împotmolit la Curtea Constituţională, care a amânat din nou luarea unei decizii, pentru 12 septembrie. La ea acasă, „locomotiva germană" nu se grăbeşte deloc.

Acest pact fiscal ar urma să fie introdus în noul tratat european, în viziunea guvernului german. Fondurile de salvare, care ar putea fi folosite pentru a stabiliza preţul obligaţiunilor statelor membre, ar urma să fie şi ele incluse în noul tratat.