Cum se pregătesc europenii de „Grexit“

Grecia se apropie de momentul când va ajunge la fundul sacului. Tot mai multe state europene, dar şi companii au început să-şi ia măsuri pentru a limita pagubele.

Potrivit unui raport secret al fostului premier grec, Lukas Papademos, transmis la 11 mai preşedintelui Carolos Papoulias, şi dat publicităţii de cotidianul „To Vima", statul grec nu va mai avea resurse pentru a plăti salariile şi pensiile, iar băncile îşi vor depăşi plafoanele de atragere de lichidităţi prin intermediul eurosistemului, începând cu mijlocul lunii iunie. Se va întâmpla dacă vor continua retragerile de depuneri din banci, iar banii din partea FMI şi UE nu vor mai veni. Disponibilităţile statului grec se vor reduce treptat de la circa 3,8 miliarde de euro, cât erau la 11 mai, la circa 700 de milioane de euro la 18 iunie, iar de la 20 iunie se vor situa la un nivel negativ, de ordinul a 1 miliard de euro.

Planuri de avarie

Lipsa de bani ce se prevede pentru ultimele zece zile ale lunii iunie ar putea fi acoperită provizoriu din rezerva Fondului Elen de Stabilitate Financiară, în valoare de circa 3 miliarde de euro. Lichiditatea sistemului bancar s-a restrâns dramatic în ultimii doi ani din cauza excluderii băncilor greceşti de pe pieţele internaţionale şi a valului de retragere a depunerilor.

De la sfârşitul anului 2009 până în luna martie 2012, depunerile au scăzut cu 73,5 miliarde de euro. De la începutul lunii mai se observă o scădere dramatică a depunerilor. De la 1 mai până la 9 mai, această scădere a fost de circa 2 miliarde de euro. Dacă retragerea depunerilor va continua în acelaşi ritm, se estimează că în trei până la patru săptămâni băncile îşi vor epuiza plafoanele de împrumut în cadrul eurosistemului.

Pe acest fundal, statele europene fac planuri pentru a limita pagubele în caz de ieşire a statului grec din zona euro. Chiar dacă foarte puţini oficiali europeni au confirmat, Grupul de lucru al Eurogrup - format din experţi care lucrează pentru miniştrii de Finanţe din uniunea monetară - fac planuri de urgenţă pentru o posibilă ieşire a Greciei din zona euro.

Şi guvernul britanic pregăteşte măsuri de urgenţă pentru controlul imigraţiei pentru a preveni o creştere a migraţiei economice dinspre Grecia şi alte state UE ca urmare a unei eventuale prăbuşiri a monedei euro cauzate de o ieşire a Greciei din zona euro, a declarat secretarul de stat Theresa May într-un interviu acordat „The Daily Telegraf". Şi Banca Naţională a Elveţiei (SNB) lucrează la mai multe scenarii prin care să se protejeze în cazul ieşirii Greciei din zona euro.

„Situaţia în ultimele săptămâni s-a deteriorat şi a devenit mult mai incertă", a declarat preşedintele SNB, Thomas Jordan. Printre măsurile avute în vedere, pe primele locuri se află controlul fluxurilor de capital în Elveţia. Străinii vor putea investi în franci elveţieni într-o măsură limitată şi doar în anumite condiţii. „Ne pregătim pentru vremuri foarte tulburi", explică Jordan.

Bogaţii din Sud îşi transferă banii în Nord

Bogaţii din sudul Europei îşi transferă economiile către bănci din Luxemburg, Elveţia şi ţările nordice, îngrijoraţi de perspectiva ieşirii Greciei din zona euro şi de situaţia sectorului bancar din Spania şi Portugalia, potrivit unei analize Reuters. Un bancher specializat în servicii pentru clienţi bogaţi din Spania susţine că spaniolii îşi aduc aminte de pachetul de controale de capital şi restricţii impus în urmă cu zece ani în Argentina, prin care autorităţile au încercat să prevină retragerile masive de depozite din bănci, în special în privinţa economiilor denominate în dolari.

În plus, grecii şi spaniolii cu bani s-au pus şi pe cumpărat proprietăţi imobiliare la Londra. Datele companiilor imobiliare străine care operează în Grecia arată că cererea locală pentru proprietăţi aflate în Londra a crescut în luna aprilie cu 39 la sută, comparativ cu media ultimelor şase luni. Cei mai mulţi investitori şi-au exprimat interesul pentru proprietăţi în valoare de mai mult de 1,5 milioane lire sterline. Potrivit datelor citate, grecii ar fi cheltuit aproximativ 126 de milioane de euro pentru achiziţii de locuinţe din Londra în 2011.

Revoltă pe Facebook

Grecii furioşi s-au revoltat pe Facebook împotriva directorului Fondului Monetar Internaţional (FMI) Christine Lagarde, după ce aceasta i-a acuzat că nu îşi plătesc taxele. Directorul francez al FMI a primit mai mult de 10.000 de mesaje, multe dintre ele obscene, pe pagina ei de pe reţeaua socială. Christine Lagarde a afirmat în „The Guardian" că grecii trebuie "să înceapă să se ajute singuri, plătindu-şi impozitele". Ea s-a declarat mai îngrijorată de soarta copiilor din Africa decât de cea a grecilor.

Spania ar putea solicita ajutorul Fondului  de Stabilitate Financiară

Guvernul spaniol ar putea solicita ajutorul fondului european de salvare dacă tensiunile de pe pieţe persistă, pentru a injecta 30 de miliarde de euro în sectorul său bancar, scrie cotidianul „El Mundo". O altă posibilitate avută în vedere de guvern este sprijinul Fondului Monetar International, mai scrie cotidianul. Conform „El Mundo", statul spaniol trebuie să injecteze 30 de miliarde de euro din fonduri publice în cele trei instituţii bancare aflate sub tutela sa, din cauza dificultătilor mari: CatalunyaCaixa, NovacaixaGalicia şi Banco de Valencia.

Acestei sume se adaugă ajutorului-record de 19 miliarde de euro solicitat vineri de Bankia, cea de-a treia bancă a ţării după numărul activelor şi cea mai expusă la sectorul imobiliar, cu active problematice de mai mult de 30 de miliarde de euro. Incluzând sprijinul de 4,5 miliarde de euro oferit deja de stat, fondurile publice totale acordate instituţiei Bankia au ajuns la 23,5 miliarde de euro, un record istoric pentru sectorul financiar spaniol. Astfel, suma totală injectată de Spania în sectorul său bancar s-ar ridica la mai mult de 50 de miliarde de euro, iar acest fapt generează dubii cu privire la capacitatea sa de a acorda de una singură fonduri, într-un moment în care disciplina bugetară a statului spaniol este atent urmărită de pieţe şi de  Uniunea Europeană.

1 miliard de euro este suma de care va avea nevoie statul grec la 20 iunie pentru a-şi acoperi cheltuielile curente.