DOSAR: Cum plăteşte România pentru salvarea Greciei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Românii vor suporta indirect costurile pentru salvarea Greciei – creşterea ratelor, acces limitat la credite şi inflaţie mai mare. Planul fără precedent de salvare a Greciei, prin care liderii din UE speră să stabilizeze economia europeană, va presupune costuri uriaşe, suportate, în primul rând, de guvernele din zona euro.

Însă statele care nu fac parte din uniunea monetară vor fi afectate şi ele, iar românii ar putea fi obligaţi să suporte indirect o parte din aceste cheltuieli în următoarea perioadă, avertizează analiştii. Adevăratele consecinţe vor apărea însă pe termen lung, iar pericolele pentru România sunt numeroase, continuă aceştia.

Prezenţa pe piaţa autohtonă a unui număr ridicat de bănci care vor fi afectate de strategia de salvare reprezintă principalul risc pentru economia românească generat de acordul încheiat la Bruxelles.

Cine suportă pierderile

Liderii europeni au decis miercuri noapte că singura modalitate prin care mai pot salva Grecia de la faliment este să oblige creditorii privaţi ai statului elen (bănci comerciale şi fonduri de investiţii) să şteargă 50% din valoarea împrumuturilor pe care ­le-au acordat Atenei.

Băncile-mamă ale multor instituţii de credit care activează în România vor suporta astfel pierderi de miliarde de euro. Practic, dacă o bancă deţinea obligaţiuni guvernamentale elene în valoare de 10 miliarde de euro, ea va mai primi doar cinci miliarde, iar restul vor fi pierderi. În plus, planul de recapitalizare a băncilor, prin care liderii europeni speră să redea încrederea pieţelor faţă de sistemul bancar european, va presupune costuri suplimentare pentru instituţiile de credit.

Acestea vor fi nevoite să facă rost de sume importante pentru a îndeplini noile condiţii de capital, iar opţiunile prin care pot face acest lucru sunt limitate. Planul prevede ca acestea să se împrumute de pe pieţe, însă, din cauza dobânzilor ridicate cerute de investitori pentru a finanţa instituţiile riscante, cu probleme, multe bănci nu vor reuşi să facă acest lucru.

Pentru a evita o astfel de situaţie, guvernele din zona euro au anunţat că vor oferi garanţii în valoare de 30 de miliarde de euro în vederea facilizării accesului băncilor la finanţare, însă măsura ar putea face mai mult rău decât bine: investitorii sunt conştienţi că asemenea garanţii sunt acordate doar în situaţii de risc. „Nu există apetit în pieţe pentru finanţarea băncilor", spune Doru Lionăchescu, preşedintele casei de investiţii Capital Partners.

În cazul în care băncile nu se pot împrumuta din pieţe, atunci ele pot apela la guverne. Dacă vor obţine bani de la stat, atunci este aproape sigur că vor fi naţionalizate. Multe guverne ar putea accepta să facă acest lucru pentru a evita un faliment care să cauzeze o întreagă „cascadă" de intrări în colaps.

Statul român ar putea naţionaliza bănci

Nu ar trebui să excludem nici posibilitatea ca statul român să se afle în situaţia de a naţionaliza bănci, crede Lionăchescu. „Sper să se lucreze deja la mecanisme în acest sens. Ne-ar costa foarte mult să nu facem acest lucru", spune el. Liviu Voinea îl contrazice însă. „Nu are statul român bani pentru a naţionaliza bănci", susţine acesta. „Ar fi de-a dreptul penibil. Statul s-ar împrumuta la marile bănci pentru a finanţa la rândul lui subsidiarele din România ale acestor instituţii", continuă el. Posibilitatea nu trebuie însă exclusă, recunoaşte Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

„De unde să ai bani să bagi în bănci? Îi tipăreşti sau te împrumuţi", explică Voinea, adăugând că planul de recapitalizare va duce la creşterea inflaţiei în UE şi, implicit, şi în România.

Semnale contradictorii de la Franţa şi Germania

În cazul în care nici statele nu-şi pot permite să le împrumute, atunci băncile se vor putea îndrepta către Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF, fondul de urgenţă al UE).

Înţelegerea de miercuri noapte prevede majorarea capacităţii de creditare a acestuia de la 440 de miliarde de euro de „patru, cinci ori", potrivit declaraţiilor făcute miercuri noapte de Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei.

Astfel, valoarea fondului ar putea ajunge până la 2.000 de miliarde de euro, suficient pentru a putea suporta salvarea sistemului bancar. Nu se ştie însă cum anume se vor obţine aceşti bani, iar Germania se opune categoric folosirii acestor bani pentru a împrumuta băncile.

Românii s-ar putea împrumuta mai scump

Din cauza pierderilor înregistrate, băncile ar putea începe să aplice dobânzi mai mari pentru creditele acordate, dar asta doar în cazul în care nu sistează creditarea din lipsă de lichidităţi, avertizează analiştii.

"Sper să se lucreze deja la mecanisme pentru eventuala naţionalizare a băncilor în România. Ne-ar costa foarte mult să nu facem acest lucru."
Doru Lionăchescu
preşedintele Capital Partners

"De unde să ai bani să bagi în bănci? Îi tipăreşti sau te împrumuţi, iar asta va duce la creşterea inflaţiei în UE şi, implicit, şi în România."
Liviu Voinea
preşedintele GEA

Subsidiarele din România nu sunt în siguranţă

Planul de recapitalizare prevede că grupurile bancare nu pot apela la banii subsidiarelor pentru a strânge capitalul necesar. Cu toate acestea, deocamdată nu a fost stabilit un cadru clar de constrângere în acest sens.

Click pe foto pentru a vedea cele mai expuse bănci pe datoria Greciei



„Înţelegerea dintre liderii UE nu este o garanţie că băncile nu vor retrage banii din subsidiare", explică Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners. Într-o situaţie de risc, dacă băncile vor avea de ales, vor renunţa la operaţiunile din pieţele mai puţin dezvoltate pentru a-şi proteja activitatea în economiile mai mari, continuă acesta.

Îngheţarea creditării

O altă modalitate prin care românii ar putea fi afectaţi de pierderile suferite de bănci este creşterea costurilor de împrumut şi „sugrumarea" creditării. „Este o glumă că băncile participă «voluntar» la salvarea Greciei, este clar că sunt forţate", mai spune Lionăchescu. Acesta crede că pasul va determina instituţiile să nu mai acorde credite din lipsă de resurse.

Economiile est-europene riscă să rămână fără creditare, în condiţiile în care băncile occidentale ar putea fi nevoite să se concentreze pe propria recapitalizare, ceea ce va face dificilă finanţarea diviziilor din regiune, potrivit analiştilor citaţi de Bloomberg.

Cu circa trei sferturi din industria bancară din regiune deţinută de bănci occidentale precum UniCredit şi Erste Group, este probabil ca diviziile locale să primească un sprijin mai mic, „cu impact asupra creşterii creditării", a anunţat şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Pieţele au reacţionat pozitiv la planul de salvare, iar bursele au crescut. Cu toate acestea, optimismul ar putea fi de scurtă durată, până în momentul în care pieţele vor cere detalii despre strategie. Iar planul nu este privit deloc cu încredere de analişti. El nu atacă principala problemă, aceea a diferenţelor uriaşe de competitivitate din cadrul zonei euro.

Strategia nu rezolvă nici măcar problema datoriilor Greciei, care va avea nevoie în scurt timp să fie iar „iertată", spune Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată. De aceeaşi părere este şi Doru Lionăchescu. De asemenea, nu ar trebui să ne aşteptăm la scăderea costurilor de împrumut ale statului. „Va exista o secătuire a banilor din pieţe, care vor continua să meargă către ţările sigure", crede Dragoş Cabat, analist financiar şi partener în cadrul Efin.ro. România nu va vedea o scădere a primei de risc, care determină dobânzile la care se împrumută din pieţe, crede Cabat.

O lecţie fundamental greşită

 „România poate învăţa o lecţie fundamental greşită, că, dacă intrăm în zona euro, ne putem împrumuta cât vrem, pentru că zona euro ne va salva", spune Voinea.

În presa internaţională au apărut deja speculaţii că Irlanda ar putea cere o serie de avantaje de care a beneficiat Grecia în trecut, precum reducerea dobânzii împrumutului de urgenţă de la UE şi majorarea perioadei de rambursare a creditului.

15 bănci care vor înregistra pierderi masive în urma planului de salvare a Greciei sunt prezente şi în România.

China, cheia rezolvării crizei europene

China ar putea participa la un fond de salvare european prin intermediul FMI. Nu gratis. Beijingul ar putea pune condiţii în războiul comercial legat de subvenţii între China şi UE.

Click pe foto pentru a vedea cele mai expuse bănci pe datoria Greciei

Preşedintele Nicolas Sarkozy aşteaptă „lumina“ de la omologul său chinez, Hu Jintao  Foto: Reuters



Liderii eurozonei au anunţat ieri, la Bruxelles, decizia de a mări fondul de salvare european, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), până la o valoare estimată de circa 1.000 de miliarde de euro. Din fondul a cărui valoare a fost până acum de 440 de miliarde de euro, sunt acum disponibili între 250 şi 275 de miliarde, după ce a fost furnizat ajutor pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia. Liderii UE au anunţat că aceşti bani ar putea fi multiplicaţi de patru-cinci ori printr-o combinaţie de două măsuri: un „vehicul cu scop special" de investiţii şi un program de asigurare a datoriilor.

Cifra exactă până la care va fi majorat fondul - destinat să convingă pieţele că eurozona poate face faţă potenţialelor probleme de împrumut ale Spaniei şi Italiei - va fi stabilită după ce miniştrii de Finanţe discută cu investitorii pentru a estima „apetitul" lor pentru datoriile europene. Miniştrii de Finanţe vor trebui să afle ce primă de risc vor cere investitorii - de la ţări precum China şi până la manageri de fonduri de investiţii - pentru a cumpăra datoriile guvernamentale ale eurozonei. Prima ar putea creşte, în funcţie de cum văd investitorii acordul anunţat ieri-dimineaţă, potrivit căruia deţinătorii datoriilor Greciei vor pierde 50% din investiţie.

„Vehiculul cu scop special"

Sunt în discuţie două modele pentru a mări FESF, şi, potrivit cancelarului german, Angela Merkel, miniştrii de Finanţe au termen până la sfârşitul lui noiembrie pentru a determina cum pot fi ele folosite. Primul model este un program de asigurări sprijinit de stat oferit celor care cumpără datoriile Spaniei sau Italiei, prin care se va face plata în cazul în care aceste ţări ar intra în faliment. Liderii eurozonei speră că, prin această garanţie, vor putea încuraja investitorii nedornici să cumpere datorii suverane.

Al doilea model implică înfiinţarea unui „vehicul cu scop special", care ar oferi un mod mai puţin riscant de a cumpăra datoriile eurozonei. Statele emergente şi în special China sunt de acord să participe la un fond de salvare european prin intermediul FMI, potrivit unei surse europene citate de „China Daily". Rezervele valutare uriaşe ale Chinei (3.200 de miliarde de dolari) o fac un jucător important pe piaţa internaţională a datoriilor,  dar investiţiile directe nefinanciare ale Beijingului în cele 27 de state ale UE, deşi în creştere, sunt încă mici (în jur de 15 miliarde de dolari), potrivit unui studiu al companiei de consultanţă Rhodium, citat de FT. Acestea reprezintă mai puţin de 0,2% din toate investiţiile străine de capital în Europa.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a discutat aseară, la telefon, cu omologul său chinez, Hu Jintao, despre contribuţia Beijingului la rezolvarea crizei europene. Potrivit unei surse europene citate de Reuters, aceste discuţii au vizat participarea Chinei la fondul de ajutor. China a salutat ieri consensul la care au ajuns liderii UE pentru a rezolva criza datoriilor şi a susţinut măsurile luate de aceştia.

„Sperăm că acest consens va duce la creşterea încrederii investitorilor. China doreşte participe la eforturile de a păstra revenirea şi creşterea economică globală", a declarat Jiang Yu, purtătoarea de cuvânt a ministerului chinez de Externe. China ia deja măsuri de sporire a cooperării cu UE în domeniul investiţiilor, comerţului şi finanţelor, a adăugat ea, fără a da detalii.

Agenţia oficială de presă a Chinei,  Xinhua, a transmis că rezultatul Summitului UE a fost „pozitiv, dar plin de dificultăţi", arătând „problemele sistemice şi structurale pe care le are UE în rezolvarea crizei".

Mai multe investiţii chineze

Potrivit „Financial Times", una dintre soluţii ar fi ca Beijingul să pună la dispoziţia FMI o parte din rezervele sale valutare pentru a sprijini băncile europene şi a cumpăra datoriile suverane ale eurozonei. Cea mai mare parte a rezervelor valutare ale Chinei sunt manageriate sub un mandat strict, care interzice cheltuirea lor prin investiţii directe în străinătate. Totuşi, Beijingul încurajează companiile chineze de stat care au mulţi bani lichizi  să se extindă dincolo de graniţele Chinei.

Date fiind ambiţiile Beijingului şi mărimea economiei chineze, Rhodium estimează că întreprinderile chinezeşti ar putea investi până la 1.000 de miliarde în străinătate până în 2020, cea mai mare parte în economiile dezvoltate.

„Interesul Chinei trece de la resursele naturale la activele economiei dezvoltate, cum ar fi brandurile sau tehnologia, iar pieţe precum Europa vor primi o mare parte din cei 1.000 de miliarde de dolari", a declarat Thilo Hanemann, director de cercetare al Rhodium, citat de FT.

Preţul salvării

Un asemenea ajutor nu ar fi însă un act de caritate. Chinezii ar putea pune condiţii în războiul comercial legat de subvenţii între China şi UE. În mai, UE a anunţat că va taxa suplimentar o gamă de produse importate din China.

Oficialii europeni susţin că producătorii chinezi beneficiază de subvenţii ilegale de la stat în încercarea de a impulsiona exporturile cu orice preţ. Potrivit Comisiei Europene, taxele adiţionale vor fi valabile cinci ani, iar această măsură e numai un prim pas. Oficialii chinezi au susţinut că măsura încalcă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

Două modele, în discuţie

Sunt în discuţie două modele pentru a mări FESF, şi, potrivit cancelarului german, Angela Merkel, miniştrii de Finanţe au termen până la sfârşitul lui noiembrie pentru a determina cum pot fi ele folosite.

Investiţii chineze de 3,3 miliarde de dolari

Investiţiile chineze în Europa în prima jumătate a acestui an au fost de aproape 3,3 miliarde de dolari, mai mult decât totalul pe anul trecut, scrie FT. Dacă unele afaceri mari propuse în domeniul energiei şi al computerelor vor fi definitivate, totalul pe acest an ar putea ajunge la 8 miliarde de dolari. Printre cele mai notorii investiţii chineze sunt preluarea unei părţi din Portul Pireu printr-un contract de leasing de 3,3 miliarde de euro şi contractul de 1,8 miliarde de dolari pentru achiziţionarea Volvo. Companiile chineze au investit de asemenea peste 150 de milioane de euro în cel mai nou cartier financiar al Londrei, Canary Wharf.

Acordul, criticat în PE

Eurodeputaţii au discutat ieri, în plen la Strasbourg, concluziile euro summitului care se încheiase cu câteva ore în urmă. Liderul popularilor europeni (PPE), francezul Joseph Daul, a spus că s-a culcat noaptea cu frica de a nu se trezi într-o criză şi mai mare din cauza speculaţiilor că liderii eurozonei ar putea să nu ajungă la un acord pe soluţiile crizei. „M-am uitat azi‑noapte, până târziu la ştiri ca să văd dacă de dimineaţă ne vom trezi într-o criză mai adâncă sau dacă vom ieşi din ea. Vă mulţumesc că aţi reuşit să produceţi începutul ieşirii din criză", a spus Daul.

Preşedintele Nicolas Sarkozy aşteaptă „lumina“ de la omologul său chinez, Hu Jintao  Foto: Reuters

Acordul de la Bruxelles, tratat ca o victorie personală de liderii UE  Foto: Reuters



Liderul popularilor a mai spus că fără guvernanţă economică moneda euro nu va supravieţui. „Proiectul european nu înseamnă să impui ceva nimănui, dar trebuie ca regulile să fie aplicate.  Nu vrem ca pe viitor să depindem de investiţiile chineze sau braziliene ci de ale noastre", a spus şeful PPE care a mai adăugat că nu ar mai trebui să treacă zece ani ca să fie modificat tratatul.

Fără PE, nu modificaţi niciun tratat

„Orice vreţi să faceţi din punct de vedere executiv în Europa veţi avea nevoie de Parlamentul European (PE). Trebuie să ne luaţi în serios. Fără acest Parlament nu va exista o modificare a tratatului", a avertizat imediat Martin Schulz, liderul social-democraţilor europeni din PE, reproşând Consiliului că, în concluziile euro summitului, PE nu este nici măcar menţionat.  „Care sunt realităţile deciziilor de azi-noapte. Aţi luat trei hotărâri care nu sunt finale şi care mai trebuie să fie şi aplicate. Acest summit a fost un progres, dar nu a adus soluţiile. Deciziile pentru bănci trebuie implementate  până în iunie 2012, dar trebuie ca băncile să mai fie de acord, deci nu avem încă o soluţie", a mai spus Schulz.

Pieţele stau la pândă

Liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt, a avertizat că, deşi  bursele dau semnale pozitive, nu înseamnă că problemele s-au rezolvat. "Trilionul din fondul de salvare nu înseamnă că pieţele vor fi convinse. În continuare ele nu sunt încrezătoare, dacă ne-a fost aşa de greu să ajungem la un acord că vom putea reduce datoriile Greciei cu 50%. Pieţele stau la pândă, vor să vadă dacă până la sfârşitul anului vom avea o uniune monetară şi fiscală în zona euro", a spus Verhofstadt.

Acordul de la Bruxelles, tratat ca o victorie personală de liderii UE  Foto: Reuters
ADVIMA20111027_0668

Noaptea cea mai lungă

- După-amiază în Bruxelles: summitul blochează toată zona instituţiilor europene. Mii de jurnalişti ocupă parterul clădirii Consiliului - de mărimea unei pieţe publice. 

- De îndată ce summitul începe, reporterii nu se mişcă din faţa calculatoarelor.

- Periodic, câte un diplomat străin iese din reuniuni şi îşi cheamă jurnaliştii din ţară pentru a le spune „pe surse" la ce să se aştepte de la întâlnire. Pentru români, o astfel de obişnuinţă nu s-a format încă. 

- Prima declaraţie oficială e făcută de premierul polonez Donald Tusk, în jurul orei 21.00. Liderii UE au ajuns la un acord pe recapitalizarea băncilor. Restul e în suspans.

- Jurnaliştii japonezi - cu imprimante portabile de mărimea unor tablete şi transmisiuni de internet proprii - se uită spre ecranele unde nicio conferinţă finală nu este anunţată. „Nu e vreo oră anunţată? Cum e posibil?"

- Ora 4.00 dimineaţa; jurnalişti înveliţi cu paltoane au aţipit. În faţa Consiliului, şoferii din maşinile luxoase cu numere „CD" au adormit şi ei. Liderii zonei euro încă nu părăsiseră sala de discuţii a consiliului european. 

- Spre ora 5.00 liderii europeni ies cu concluzii. Cea mai aglomerată a fost sala de presă a Germaniei. Merkel vorbeşte despre acordul euro summitului ca despre o victorie personală. Nu este prea tolerantă cu jurnaliştii.  Întrebată dacă eşecul pe finalizarea acordului nu ar duce Grecia spre faliment, Merkel a răspus apăsat: „Poftim? Nu ne temem deloc de această opţiune". După ce i s-a cerut să explice un calcul, Merkel şi-a pierdut răbdarea: „Altă întrebare mai aveţi?"

- Sarkozy a fost al doilea lider „asaltat de jurnalişti", în timp ce Berlusconi a plecat zâmbind după ce a vorbit cu presa italiană. Cea mai obosită părea Christine Lagarde , directorul FMI, care a apărut vioaie, fluturând un fular mov, şi a plecat palidă, după câteva declaraţii scurte.

- Herman Van Rompuy şi Jose Barroso au avut programul cel mai greu. După summit, au plecat la Strasbourg, unde îi aştepta plenul Parlamentului European. Barroso a apucat cel mai probabil să ajungă acasă pentru că îşi schimbase cravata. ; Ana Maria Tolbaru, Bianca Toma

Ce antipatii a creat summitul

Summitul de la Bruxelles a scos la iveală capacitatea liderilor europeni de a găsi un compromis privind salvarea zonei euro, dar şi tensiunile sau antipatiile existente între şefii de stat sau de guverne. De departe, cel mai comentat conflict la reuniunea UE a fost acela izbucnit între cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul italian, Silvio Berlusconi.

Sarkozy îl tratează cu spatele pe Cameron  Foto: Reuters



Scandalul a pornit de la un zâmbet ironic pe care l-au afişat Merkel şi preşedintele Nicolas Sarkozy, zilele trecute, când jurnaliştii i-au întrebat câtă încredere au în Berlusconi. Zâmbetul celor doi a dat de înţeles lumii întregi că l-ar lua în derâdere pe şeful guvernului de la Roma. Presa din Peninsulă a tunat şi a fulgerat împotriva Germaniei. Cotidianul „La Stampa" a vorbit despre râsul dispreţuitor şi de lipsa de respect a Berlinului faţă de Italia. Premierul Berlusconi a precizat, miercuri seară, la postul de televiziune Rai, că Angela Merkel ar fi venit la el în timpul reuniunii de la Bruxelles şi i-a cerut iertare.

Merkel nu s-a scuzat

„Mi-a spus că niciodată nu ar putea dispreţui vreodată Italia", a declarat şeful Guvernului de la Roma. Mirare mare în Italia şi un moment de mândrie naţională. N-a durat prea mult. Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german, a scris pe twitter, în limba engleză, că informaţia dată de Berlusconi este neadevărată. „Nu a existat nicio scuză din partea cancelarului german pentru că nu există un motiv să-şi ceară scuze", a scris Seibert.

Berlusconi are şanse mari să nu mai fie primit cu braţele deschise nici la Copenhaga, după ce toată presa italiană a publicat ieri imagini cu el surâ­zând, uitându-se lung după „fusta" premierului danez, frumoasa Helle Thorning-Schmidt.

Tensiuni există şi între Sarkozy şi premierul britanic, David Cameron. S-a văzut şi la summitul UE, unde preşedintele francez nu s-a ridicat de pe scaun, nici nu s-a întors cu faţa spre Cameron, care-i întindea mâna în semn de salut. Presa scrie că acesta este rezultatul schimbului dur de replici între cei doi, duminica trecută. Atunci preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, l-a criticat dur pe Cameron, declarând că acesta „a pierdut o bună ocazie să tacă" în legătură cu criza din zona euro. „Ne-am săturat să ne criticaţi şi să ne spuneţi ce să facem. Spuneţi că urâţi euro, iar acum vreţi să vă amestecaţi în întâlnirile noastre", a adăugat liderul francez.

Premierul grec, mut

Imaginile surpinse de jurnalişti la summit îi arată şi pe premierul spaniol, Jose Luis Zapatero şi pe preşedintele Sarkozy aruncându-şi priviri fulgerătoare. Spania este următorul stat criticat pentru datoriile mari. Nu este linişte nici la greci după summitul euro. Ilustrând cu o imagine în care premierul Giorgios Papandreu asistă încruntat şi tăcut la o discuţie a liderilor europeni, cotidianul „Eleftheros Typos" titrează ,,Panzerul german ne aduce noi măsuri de austeritate". Publicaţia elenă susţine că liderul executivului de la Atena a fost simplu privitor la reuniune, nefiind lăsat să participe la decizii.

Sarkozy îl tratează cu spatele pe Cameron  Foto: Reuters
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite