Cum pierd bani fermierii europeni

Acordul de liber schimb pe care UE urmează să-l semneze cu mai multe ţări sud-americane va aduce pierderi uriaşe producătorilor europeni. Franţa, Irlanda şi Marea Britanie ar fi cele mai afectate de posibila semnare a acestui acord, din cauza creşterii importurilor de carne de vită.

Veniturile anuale ale fermierilor europeni ar putea scădea cu peste trei mili­arde de euro, dacă Uniunea Europeană semnează acordul de liber schimb cu Mercosur (Piaţa Comună a Sudului) - formată din Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay. Cei mai afectaţi ar fi crescătorii de vite din Marea Britanie, Irlanda şi Franţa, întrucât importurile de carne de vită din cele patru ţări sud-americane ar creşte cu 200.000 de tone anual, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.

Negocierile au fost reluate anul trecut, iar acordul ar putea fi semnat anul acesta, ducând la crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, cu o populaţie de 750 de milioane. În 2010, schimburile comerciale dintre UE şi Mercosur au fost de 84 de miliarde de euro.

Uniunea Europeană este principalul importator de produse agricole al ţărilor din Mercosur, în timp ce europenii exportă în special produse din industria chimică, echipamente de transport şi maşini. Exportatorii europeni sunt în favoarea acordului, deoarece zona de liber schimb ar include şi Venezuela, care se află în ultima etapă a negocierilor de aderare la Mercosur.

În plus, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador şi Peru sunt asociate la Piaţa Comună a Sudului. Negocierile sunt criticate însă de mai multe ţări, printre care Franţa, Irlanda şi Spania, precum şi de fermierii care susţin că vor avea de suferit din cauza creşterii importurilor de produse agricole mai ieftine din America de Sud.

Mii de locuri de muncă, desfiinţate

Peste 33.000 de muncitori în agricultură ar rămâne fără locuri de muncă în urma acordului, potrivit raportului Comisiei Europene obţinut de Reuters. Până în 2020, producţia de carne de vită ar scădea cu circa 150.000 de tone anual, iar preţul la producător s-ar micşora cu opt procente.

Veniturile anuale ale agricultorilor irlandezi ar scădea cu 4%, iar cele ale francezilor şi britanicilor cu 2-3 procente. Impactul general al unui posibil acord de liber schimb între UE şi Mercosur asupra sectorului agricol ar fi negativ, dar procentul variază în funcţie de produsele agricole şi de regiuni. Acordul ar genera câştiguri de circa 4,5 miliarde de euro anual pentru cele două regiuni, mai susţin ei.

Aceleaşi standarde

De altfel, produsele agricole reprezintă principalul obstacol în vederea încheierii acordului. La cererea Irlandei - principalul producător de carne de vită din spaţiul comunitar, miniştrii Agriculturii din UE s-au întâlnit joi, la Luxemburg, pentru a discuta stadiul actual al negocierilor. Dublinul vrea ca propunerile ce vor fi prezentate reprezentanţilor Mercosur la negocieri să fie discutate şi aprobate mai întâi de ţările europene.

Irlanda şi Parlamentul European au mai cerut ca produselor agricole exportate din America de Sud să le fie aplicate aceleaşi standarde ca celor europene. Următoarea rundă de negocieri va avea loc săptămâna viitoare la Asuncion, în Paraguay, ţară care deţine preşedinţia rotativă a Pieţei Comune a Sudului. Principalul punct al discuţiilor va fi dorinţa ţărilor sud-americane de a obţine un acces mai mare pe piaţa europeană pentru produsele agricole.

Subvenţii pentru marile companii germane

Marile companii din industria alimentară germană au obţinut anul trecut cele mai mari subvenţii europene, scrie „Der Spiegel". Potrivit datelor Agenţiei Federale pentru Agricultură şi Alimentaţie, concernul Nord AG a primit 19,5 milioane de euro, în timp ce compania BayWa din München a obţinut 13,44 milioane de euro. Nordmilch, cel mai mare producător de lapte din Germania, a luat şi el subvenţii de nouă milioane de euro, în timp ce Südzucker, cel mai mare producător de zahăr din Europa, s-a mulţumit doar cu 2,68 milioane de euro.

Creiere pentru Germania şi Austria

Germania şi Austria ridică mâine restricţiile de pe piaţa muncii pentru cetăţenii ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană în 2004. În timp ce unele publicaţii şi opinia publică din cele două ţări aşteaptă cu nelinişte o invazie de muncitori din Europa Centrală, principalele companii şi analiştii apreciază că Germania şi Austria ies în profit. Michael Hüther, director al Institutului pentru Cercetare Economică din Köln, crede că ridicarea restricţiilor vine la momentul potrivit şi va avea două efecte benefice: imigranţii vor compensa lipsa angajaţilor calificaţi, iar problemele demografice se vor ameliora.

Şi Christoph Leitl, preşedintele Camerei Economice Austriece, speră că în ţara sa vor veni muncitori bine pregătiţi. Danezii în schimb nu au nevoie de imigranţi. Potrivit unui studiu realizat la cererea populiştilor, statul danez a economisit 6,7 miliarde de euro în 10 ani datorită înăspririi legilor antiimigraţie. Ministrul Integrării, Søren Pind, a declarat că Guvernul danez va continua această politică. 

3 miliarde de euro ar fi pierderile anuale ale fermierilor europeni în cazul semnării acordului.