Cum împăcăm şi Israelul, şi Palestina

România nu va susţine în cadrul Adunării Generale a ONU din septembrie cererea palestinienilor de a fi recunoscuţi ca stat. Declaraţia aparţine unor oficiali guvernamentali cu rang înalt israelieni, citaţi de ,,Jerusalem Post“.

 „După convorbirile pe care premierul Benjamin Netanyahu le-a avut cu premierul Emil Boc, apoi cu preşedintele Traian Băsescu, a devenit clar că Bucureştiul nu-şi va da votul pentru palestinieni", notează publicaţia. Jurnaliştii israelieni iau în calcul şi varianta ca România să se abţină de la votul din toamnă, alături de alte câteva state europene.

Moştenirea lui Arafat

Premierul Emil Boc a declarat miercuri că România sprijină o reglementare negociată pentru soluţia „două state", dar că se împotriveşte paşilor unilaterali. Oficiali de la Ierusalim au declarat presei locale că Israelul a lansat o amplă campanie diplomatică pentru a convinge 60 de ţări să nu sprijine cererea palestinienilor de a fi recunoscuţi ca stat. Astfel, Israelul ar obţine în Adunarea Generală a ONU o „victorie morală" asupra palestinienilor, rezoluţia urmând să treacă cu o majoritate slabă. România a recunoscut statul Palestina în urmă cu peste 20 de ani, alături de câteva ţări din fostul bloc sovietic. Şi în prezent, pe site-ul Ministerului român de Externe figurează titulatura „Statul Palestina", care are şi o ambasadă la Bucureşti.

„România (condusă de Nicoale Ceauşescu - n.r.) a recunoscut statul palestinian a doua zi după proclamarea sa (de către Yasser Arafat - n.r.), care a avut loc la 15 noiembrie 1988, la Alger, prin Declaraţia de Independenţă adoptată de Consiliul Naţional Palestinian. Pe această bază, Reprezentanţa Permanentă a OEP de la Bucureşti a fost transformată în Ambasada Statului Palestina (ianuarie 1989)", se arată pe pagina MAE. Cu toate acestea, ca să menţină relaţiile tradiţionale cu lumea arabă, dar fără să supere Israelul, România a preferat să se abţină în 2009 de la votul privind raportul Comisiei Goldstone în cadrul ONU. Raportul documentează crimele care ar fi fost comise de forţele combatante israeliene în contextul operaţiunilor militare din Gaza între 27 decembrie 2008 şi 18 ianuarie 2009.

Poziţie echivocă

Faptul că România nu a vorbit despre anularea actului din 1988, dar că declară totuşi că sprijină Israelul, a determinat presa israeliană să califice poziţia ţării noastre drept una „ambiguă". Premierul Benjamin Netanyahu a vizitat ieri şi Bulgaria, care în 1988 a votat şi ea pentru recunoaşterea Statului Palestina. Spre deosebire de vizita premierului israelian în România, cea din Bulgaria s-a finalizat cu semnarea a trei acorduri în domeniul industriei militare, al protejării reciproce a investiţiilor, precum şi în sectorul cercetării şi dezvoltării în sectorul privat.

MAE ,,ia notă" şi ,,analizează"

Oficial, Ministerul român de Externe nici nu susţine, nici nu respinge aşteptatat solicitarea a palestinienilor de a recunoaşte statul Palestina, dar ,,ia notă" şi ,,analizează" situaţia.

,,Analizăm formele pe care le poate lua şi implicaţiile proiectatului demers palestinian", se arată într-un răspuns al MAE la solicitarea ,,Adevărul" de a clarifica poziţia României în problema recunoaşterii statului Palestina. ,,În condiţiile în care acest demers nu s-a concretizat, speculaţiile privind poziţia de vot a României în eventualitatea introducerii unui proiect de rezoluţie ONU pe această temă sunt premature", mai precizează ministerul, subliniind că ,,reluarea negocierilor este cea mai bună linie de acţiune pentru obţinerea soluţiei celor două state, care să convieţuiască în pace şi securitate". Potrivit MAE, România participă activ la consultările din cadrul UE pe tema reluării negocierilor israeliano-palestiniene. ,,Sperăm că reuniunea din această lună a Cvartetului va deschide calea reluării negocierilor directe israeliano-palestiniene", se mai arată în răspunsul MAE.

„Israelul place România, este o relaţie unică pe care vom încerca să o extindem."
Benjamin Netanyahum
premierul Israelului