Cum împacă UE austeritatea cu creşterea economică

Ţările cu bugete dezechilibrate vor fi penalizate de Curtea Europeană de Justiţie cu până la 0,1% din PIB-ul statului. Este una dintre deciziile luate ieri de liderii UE, reuniţi la Bruxelles.

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) va putea sancţiona orice derapaj fiscal comis de ţările care semnează noul pact european de disciplină bugetară, impus de Germania. Penalităţile pot ajunge până la 0,1% din PIB-ul respectivului stat. Aceasta este una dintre principalele concluzii la care au ajuns liderii europeni reuniţi ieri la Bruxelles la primul summit (informal) dedicat crizei din anul acesta şi care se regăsesc într-un proiect al acordului citat de „The Wall Street Journal". A rămas în coadă de peşte cum vor fi sancţionate derapajele fiscale, notează publicaţia.

Potrivit  „EuObserver", penalizările primite de statele din zona euro se vor duce în fondul ESM, iar cele colectate de la ţările noneuro precum România vor ajunge la bugetul comunitar. Jurnaliştii de la WSJ mai scriu că liderii UE au mai stabilit ca orice stat care vrea să beneficize de bani din fondul permanent de urgenţă al UE (ESM) cu o capacitate de creditare de  500 de miliarde trebuie mai întâi să ratifice pactul fiscal de disciplină.

Întâmpinaţi cu grevă

Dincolo de acest acord, liderii sosiţi la Bruxelles au fost primiţi cu o grevă generală organizată de cele trei mari sindicate din Belgia în semn de nemulţumire faţă de reducerile bugetare anunţate de guvern. Manifestanţii le-au strigat mai- marilor din UE „nu vrem un pact fiscal, un pact de austeritate! Vrem un pact social".  Şefii de stat şi de guverne au fost nevoiţi să utilizeze un aeroport militar, situat la 30 de kilometri de Bruxelles. Atmosfera summitului a fost tulburată şi de micile înţepături pe care şi le-au aplicat reciproc liderii europeni, dar şi de declaraţiile cu iz electoral pe care le-au făcut aceştia în ajunul reuniunii.

Impuls de la Sarkozy

Spre exemplu, preşedintele francez Nicolas Sarkozy, care, potrivit celor mai recente sondaj ar pierde alegerile prezidenţiale din aprilie (în favoarea socialiştilor), a anunţat că Franţa va introduce în august o taxă de 0,1% asupra tranzacţiilor financiare. Este subiectul care a încins spiritele şi la Consiliul European din decembrie. Iritată de iniţiativă s-a arătat mai cu seamă Marea Britanie, premierul David Cameron asigurând că nu va accepta o taxă bancară şi bursieră, care să alunge investitorii din Regat.

,,S-a luat decizia creării unei taxe asupra tranzacţiilor financiare", a argumentat înainte de summit Sarkozy, cu speranţa „provocării unui şoc" şi antrenării ulterioare a altor ţări europene care, până în prezent, au fost ostile unei asemenea taxe. Liderul francez a mai precizat că nu vede nicio problemă în a obliga sectorul financiar, „care ne-a adus în situaţia pe care o cunoaştem", să participe la redresarea economiei europene.  Preşedintele francez are pentru introducerea taxei pe tranzacţii financiare la nivel comunitar susţinerea cancelarului german, dar nu şi pe aceea a partenerilor de guvernare liberali ai Angelei Merkel. 

Declaraţiile făcute de fostul ministru de Externe din guvernul condus de Tony Blair, laburistul Jack Straw, în ajunul reuniunii au provocat şi ele agitaţie în UE. Straw i-a cerut premierului David Cameron să „recupereze" cele 4,3 miliarde de euro cu care a contribuit Londra la fondurile structurale ale UE. „The Guardian" aminteşte că liderii europeni tocmai discutau despre posibilitatea ca 80 de miliarde de euro, constând în fonduri structurale neutilizate, să fie investite pentru stimularea creşterii economice la nivel comunitar. Problema adusă în prim-plan de fostul ministru britanic de Externe se suprapune şi cu o campanie susţinută în Marea Britanie pentru organizarea unui referendum privind ieşirea ţării din UE.

Germania, care a propus ca bugetul Greciei să fie controlat temporar de un comisar european - condiţie pentru acordarea unui nou ajutor extern pentru ţara aflată în pragul falimentului -, a continuat să provoace şi ieri reacţii vehemente din partea grecilor, care au spus că nu vor renunţa la suveranitatea asupra politicilor fiscale.

După ce duminică ministrul Economiei, Philipp Rossler, a susţinut ideea cu vehemenţă, ieri, la Bruxelles, cancelarul Merkel a făcut un pas înapoi. „Cred că purtăm o discuţie pe care n-ar trebui să o avem. Esenţial este cum poate Europa să susţină Grecia în aşa fel încât asistenţa să nu se piardă", a explicat Merkel. 

La ameninţări a recurs şi premierul elen, Lucas Papademos, care a declarat că, dacă creditorii internaţionali nu ajung la un acord, Grecia va fi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile şi va fi forţată să iasă din zona euro.

Irlanda iese din euro?

Avertismentul grec a fost pus în umbră de un scenariu mai şocant, lansat ieri: Nu Grecia ar putea fi prima care iese din zona euro, ci Irlanda, unul dintre cele trei state care au beneficiat de asistenţă europeană (85 de miliarde de euro în noiembrie 2010 de la UE şi FMI) pentru a nu intra în faliment.
Aprecierea îi aparţine ministrului irlandez al Afacerilor Europene, Lucinda Creighton, care a precizat că scenariul acesta este posibil dacă populaţia va respinge prin referendum noul pact fiscal la care statul a aderat în decembrie.

80 de miliarde de euro, constând în fonduri structurale neutilizate, ar putea fi investite în creşterea economică a UE.

Portugalia, aproape de faliment

Potrivit „Die Welt“, finanţiştii estimează că în proporţie de 70% Portugalia va intra în incapacitate de plată. Ţara se află pe lista neagră a economiilor celor mai fragile, imediat după Grecia şi mult după Venezuela, Argentina şi Ucraina, candidate şi ele la insolvenţă.

Ultima oră: compromis privind summiturile zonei euro

Liderii statelor noneuro au ajuns la un compromis cu partenerii din zona euro cu privire la participarea lor la deciziile care vizeză moneda unică. „Toate cele 26 de state trebuie să aibă drepturi egale de a participa la toate summiturile zonei euro fie că fac parte din ea, fie că nu", a avertizat Schulz.

 Polonia a fost cea mai înverşunată în a susţine că nu va semna tratatul fiscal fără să fie prezentă la discuţiile zonei euro şi, potrivit mai mulor surse, premierul Donald Tusk a acceptat o variantă de compromis. Reuniunea liderilor UE s-a prelungit cu câteva ore fără un rezultat final pe punctele divergente din tratatul pentru disciplina fiscală. Un acord a fost stabilit pe primele măsuri pentru creştere economică şi locuri de muncă pentru a evita recesiunea în UE. Bianca Toma, Bruxelles

Cine va plăti taxa pe tranzacţii?

Statele europene nu s-au înţeles încă nici cine va fi concret taxat, nici care va fi nivelul acestei taxe. Comisia Europeană a venit cu o propunere, pe care doar unele state europene au acceptat-o. Marea Britanie şi Suedia însă nici nu vor să audă. Iar Franţa a devenit duminică seară primul stat UE care anunţă oficial cine va fi taxat şi începând de când. Dar conform propriilor reguli.

Prezent pe nouă posturi de televiziune, liderul de la Elysée a anunţat că, de la începutul lunii august, Franţa va instaura o taxă de 0,1%  pe tranzacţiile financiare realizate de "companiile listate pe bursă în Franţa", relatează "Le Monde". Vor fi taxate şi primele de risc (CDS -
credit default swap, instrumente speculative pentru datoriile suverane), dar şi "achiziţiile speculative prin intermediul calculatorului", a mai precizat preşedintele francez, fără a da însă mai multe detalii. El a adăugat însă că această taxă ar putea aduce statului venituri de un miliard de euro anual. Criticilor ideii le-a transmis că „sunt evitate relocalizările, de vreme ce orice companie listată în Franţa va plăti, chiar dacă ar fi cumpărată la New York".

Modalitatea aleasă de Sarkozy este direct inspirată din dreptul de timbru ("stamp duty") care se practică în City-ul londonez, comentează "Le Figaro". Concret, orice tranzacţie cu acţiuni franceze, CDS-uri sau tranzacţie repetitivă va fi taxată , indiferent de locul tranzacţiei. Numai că nivelul de 0,1% adoptat de Franţa este inferior celui practicat de Londra - unde "taxa de timbru" înseamnă 0,5% din fiecare tranzacţie.

Proiectul  lui Sarkozy este destul de îndepărtat de ceea ce propusese CE. Conform propunerii de directivă UE, tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni ar fi taxate cu 0,1%, iar cele cu instrumente derivate - cu 0,01%. Taxa dorită de Comisie ar viza băncile, firmele de investiţii, companiile de asigurări, fondurile de pensii, brokerii şi fondurile speculative.

Taxa ar urma să se aplice tuturor tranzacţiilor cu instrumente financiare care au loc între instituţii din domeniu, atunci când cel puţin una dintre părţile tranzacţiei este situată în UE. În optica americanului Tobin (după care a fost botezată noua taxă), ea ar trebui să vizeze în primul rând tranzacţiile cu valută.

Statele noneuro, scoase din joc?

Un singur stat se opune ca statele care nu fac parte din zona euro să obţină statutul de observator la noul "pact fiscal", scrie Euractiv.com, citând diplomaţi europeni. În ciuda presiunilor Poloniei, la întâlnirea de nivel ministerial dinaintea summitului nu s-a ajuns la un acord în acest sens. 

Noul preşedinte bulgar, Rossen Plevneliev, aflat în prima sa vizită la Bruxelles, le-a explicat jurnaliştilor că ţara sa sprijină Polonia şi ideea ca statelor noneuro să li se permită să ia parte la întâlnirile comune ale statelor care folosesc moneda unică.  Cu toate acestea, ţările non-euro nu au făcut front comun. Lituania, de pildă, face notă separată. Diplomaţi din acest stat au declarat că se vor alătura pactului fiscal. În schimb, Polonia a ameninţat că nu va semna noul pact fiscal dacă nu i se va permite să ia parte la reuniunile Eurozonei.

„Dacă Polonia nu obţine un statut de participant la întâlnirile Eurozonei, ceea ce ne-ar da sentimentul că participăm la procesul de luare a deciziilor, mi se pare foarte dificil să semnăm pactul fiscal", a declarat premierul polonez, Donald Tusk. Ministrul de Finanţe bulgar, Simeon Djankov, a precizat că ţara sa îşi doreşte statutul de observator şi că are sprijinul Germaniei.

Potrivit diplomaţilor citaţi de Euractiv, Germania sprijină statele noneuro să obţină acest statut. Calculul e simplu: chiar dacă nu pot vota, în cele mai multe cazuri ar sprijini poziţia Germaniei. În schimb, Franţa se poate baza pe statele din sudul Europei - care sunt deja membre ale Eurozonei. Ar avea astfel un avantaj în faţa Germaniei când vine vorba de aplicarea articolului 7 al pactului fiscal. Potrivit acestuia, o propunere a Comisiei Europene de a impune procedura de deficit excesiv poate fi respinsă de o majoritate calificată.