Cum fentează europenii statul şi criza datoriilor

Cu cât se agravează criza economică din zona euro, cu atât creşte şi ingeniozitatea cetăţenilor de pe Bătrânul Continent. La fentat statul şi criza, grecii şi italienii par să fie campioni. Grecii se grăbesc să-şi scoată banii din bănci de teamă că liderii europeni vor decide ştergerea a 60% din datoria ţării, restructurarea datoriei fiind echivalentă pentru agenţiile de rating cu o recunoaştere a falimentului statulu

Tabloidul german ,,Bild" a relatat cum zeci de oameni au format o coadă în faţa Băncii naţionale a Greciei din Atena să-şi golească propriile conturi, ca nu cumva să le piardă dacă statul elen va intra în faliment. „Am venit aici ca să-mi ridic pensia. Cine ştie ce se mai întâmplă mâine. Banii mei sunt în siguranţă doar la mine în casă", a declarat Evagelos Dimitros, în vârstă de 73 de ani.

Guvernul de la Atena a anunţat săptămâna trecută că cetăţenii greci au ,,pus la păstrare" 200 de miliarde de euro în băncile elveţiene, mare parte dintre aceştia bani negri.

Bani ascunşi într-un peşte congelat

„Filiala mea are 5.000 de clienţi. Dintre aceştia, 2.500 fie şi-au transferat banii în bănci din străinătate, fie îi duc acasă", a povestit o angajată a unei bănci din Atena pentru „Bild". „Există şi cazuri în care oamenii pleacă de la bancă cu 300.000 de euro în geantă. Dacă o ţinem tot aşa, în curând, nu o să mai avem bani deloc", a mai declarat ea.

Angajata băncii povesteşte şi de locurile trăsnite în care-şi ascund clienţii banii după ce-i retrag din bancă. „Unul a luat un peşte din congelator, a pus banii în el şi l-a băgat la loc la congelator. Alţii au ascuns banii în zidăria casei, prin dulapuri sau îi îngroapă în grădină", le-a mai povestit femeia jurnaliştilor de la ,,Bild".

Pensii pentru morţi

Ea spune că primeşte la bancă telefoane până seara târziu de la oameni care vor să-şi golească conturile imediat. „E rău că doar aşa puţini greci mai au încredere în stat. Cum să fie Grecia o ţară funcţională dacă oamenii îşi retrag toţi banii din bănci?", a mai spus femeia.

Dar inventivitatea grecilor pare să nu aibă limite. La sfârşitul lunii august, presa de la Atena titra cu literă de-o şchioapă că statul a plătit pensii în valoare de milioane de euro unor persoane decedate de mai mulţi ani.

Ministerul Muncii descoperise că, din circa 500 de persoane înregistrate cu vârsta de peste 110 ani şi care primeau pensie, peste 300 erau de fapt decedate de mulţi ani. Presa elenă relata şi despre pensiile de invaliditate pe care le iau oameni sănătoşi şi care micşorau bugetul de stat cu circa 100 de milioane de euro pe an.

Prelata care te scapă de bir

La începutul verii, ziarele franceze aminteau de evaziunea fiscală cu piscine din nordul Atenei, a căror impozitare este o sursă important de venit la bugetul local. Pentru că doar 324 de locuitori ai Capitalei elene declaraseră că au piscine, Fiscul grec a început să studieze hărţile cu nordul luxos al Atenei. A descoperit că în spatele gardurilor înalte se ascundeau aproape 17.000 de piscine. Aceasta însemna că mai puţin de 2% dintre greci plăteau impozitul pe piscină.

Potrivit „Le Monde", grecii cu imaginaţie au luat imediat măsuri. Au început să-şi acopere piscinele cu prelate verzi sau gri, care imită gazonul sau betonul, pentru a nu mai fi reperate din avion sau din satelit. Specialiştii au estimat că economia neagră reprezintă pe puţin 35% din PIB-ul Greciei.

Bani transferaţi în Elveţia

Evaziunea fiscală din această ţară era estimată în urmă cu câteva luni la circa 20 de miliarde de euro pe an. Nici doctorii greci nu ajută prea mult statul să-şi plătească datoriile. La începutul verii, autorităţile elene au verificat 150 de doctori din Atena, iar peste jumătate dintre aceştia declaraseră venituri mai mici de 40.000 de dolari pe an. mai mult, 30% susţineau că ei câştigă mai puţin de 13.300 anual, sumă care nu acoperea nici chiria pentru cabinet. Metodele de fentare a statului nu diferă prea mult nici în Italia, puternic afectată de criza datoriilor.

În momentul în care nicio metodă nu a mai fost suficientă, locuitorii din Peninsulă şi-au pus banii la adăpost în Elveţia, aşa cum au făcut şi grecii. În iulie, când neîncrederea în moneda euro a început să crească, locuitorii din Milano şi Palermo şi-au retras masiv banii din băncile locale şi i-au depus în băncile din sudul Elveţiei. Potrivit presei de la Berna, din cele 400.000 de miliarde de franci, administrate de băncile din cantonul Ticino, cel puţin jumătate aparţin unor cetăţeni italieni. Stabilitatea politică din Elveţia şi francul puternic au determinat tot mai mulţi europeni, inclusiv francezii şi germanii, să-şi depună banii în instituţiile financiare din Ţara Cantoanelor.

Parmezan pentru credit

Italienii nu pot fi acuzaţi că nu au suficientă imaginaţie să găsească soluţii când rămân în pană de bani. În urmă cu doi ani, locuitorii Peninsulei au devenit celebri prin garantarea creditelor cu....deliciosul şi preţiosul parmezan. În august 2009, seifurile băncii regionale Credito Emiliano se transformaseră într-un depozit de brânzeturi. Aur curat, ar zice gurmanzii! Pe rafturile pregătite pentru lingouri erau depozitate 17.000 de tone de parmezan. Asta înseamnă 440.000 de roţi de caşcaval, a căror valoare se ridica la 132 de milioane de euro. Explicaţia era că instituţia accepta de la clienţi parmezan drept garanţie pentru împrumuturi, fiind de mare ajutor mai ales producătorilor de brânzeturi din sudul Peninsulei.

Case netencuite în Bulgaria

Şi în Bulgaria, cetăţenii au găsit o metodă să fenteze statul, care caută să-şi umple vistieria cu taxe şi impozite. Cine merge spre Ruse rămâne mirat că numeroase locuinţe fie par lăsate în paragină, fie nu sunt tencuite.

Explicaţia este simplă: în Bulgaria, casele netencuite pe exterior se consideră neterminate şi nu se plăteşte impozit. Iar presa de la Sofia relata că, în 2010, mai mult de 50% din proprietari nu plăteau impozit la stat.

"Cum să fie Grecia o ţară funcţională dacă oamenii îşi retrag toţi banii din bănci?"
funcţionar bancar în Atena

Tradiţie „bancară"

Cele două depozite frigorifice ale băncii Credito Emiliano adăpostesc cel puţin 440.000 de roţi de caşcaval parmezan, a căror valoare se ridica la 132 de milioane de euro. Roţile de caşcaval, fiecare a câte 36 de kilograme, sunt acceptate pe post de garanţii pentru împrumuturi.