Cum au schimbat atentatele lumea

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au produs schimbări profunde în viaţa de fiecare zi a întregii omeniri: de la războaiele împotriva terorismului până la călătoriile cu avionul. Costurile schimbărilor antrenate de atentate sunt enorme: mii de morţi şi mii de miliarde de dolari.

La zece ani de la tragedie, administraţia de la Washing­ton a reuşit să decapiteze organizaţia Al-Qaida - considerată responsabilă pentru atentatele de la 11 septembrie, ucigându-l pe liderul ei, Osama bin Laden. Sute de acoliţi, gata să comită noi atentate în lume, au fost prinşi de serviciile de informaţii şi armata americană, cu ajutorul aliaţilor din Europa şi din lumea arabă. Totuşi, SUA nu-şi permit nici măcar acum, la un deceniu după atacurile de la World Trade Center (WTC), în care au murit peste 3.000 de oameni, să lase jos garda antiteroristă. În continuare, Al-Qaida şi talibanii afgani duc o luptă de gherilă susţinută împotriva „cruciaţilor" occidentali. Organizaţia are tentacule puternice în Asia şi mai ales în Africa. Iar America nu este încă sigură, comentează „The Economist".

137.000 de civili, ucişi

„Deşi Osama bin Laden nu a reuşit să înfiinţeze califatul la care visa, unul din scopurile sale, şi anume să tragă America în războaie sângeroase pe pământ musulman, s-a împlinit", notează „The Economist".  Atentatele de la WTC au dus la invadarea Irakului în 2003 şi la începerea unor războaie în Irak şi Pakistan. Urmările acestor lupte: 7,8 milioane de refugiaţi din cele trei ţări şi 137.000 de civili ucişi.

Un război de mii de miliarde

Teatrele de război din Orientul Mijlociu, socotind recompensele, îngrijirea medicală a veteranilor şi alte plăţi compensatorii, au costat America cel puţin 4.000 de miliarde de dolari, susţine revista. Este exact suma deficitelor bugetare ale SUA cumulate în şase ani, din 2005 până în 2010. Irakul este astăzi, la 10 ani de la 9/11, într-o situaţie mai bună decât cea imediat după invadare, când a izbuncit o luptă între sectele religioase. Totuşi, dă de gândit că în urmă cu doar câteva săptămâni, Al-Qaida, a cărei conducere a fost preluată de egipteanul Ayman al-Zawahiri, a reuşit să organizeze 42 de atentate în aceeaşi zi, în oraşele irakiene, ucigând zeci de oameni. Situaţia din Afganistan, fostă tabără de formare pentru luptătorii Al-Qaida, este însă şi mai gravă. Trupele americane pleacă în curând de pe acest front şi nu lasă în urmă nici o ţară prietenă, nici una democratică.

Imaginea SUA, deteriorată

Statele Unite nu au reuşit să schimbe mentalitatea ţărilor musulmane. Un studiu al institutului „Pew Global Attitude Project" arată că Vestul şi lumea musulmană continuă să se privească reciproc ca popoare violente şi fanatice. Musulmanii îşi menţin convingerea că occidentalii sunt lipsiţi de moralitate, lacomi şi, frecvent, cauza sărăciei musulmanilor. Un studiu realizat de Institutul Arab din America arată chiar ă că imaginea Americii în lumea arabă s-a deteriorat în ultimii trei ani.

Cu strigătul de luptă „War on Terrorism", fostul lider american George W. Bush, a început cu mijloace juridice şi militare lupta împotriva jihadiştilor Al-Qaida. Pe plan extern a deschis o serie de fronturi de luptă, iar intern a adoptat controversatul pachet de legi antiteroriste „Patriot Act". Potrivit Centrului Naţional de Luptă împotriva Terorismului (NCTC), prima dintre consecinţele politicii Bush este că ameninţarea teroristă a devenit „difuză", însemnând că organizaţiile s-au fărâmat în sumedenie de celule şi organizaţii, care formează o reţea deasă, interactivă şi ale cărei intenţii sunt extrem de greu de intuit.

Ministrul de Interne al landului Bavaria, Germania, avertizează că actorii principali ai terorismului nu mai sunt organizaţiile, ci „lupii singuratici care acţionează şi se radicalizează singuri", în mijlocul democraţiilor europene. El atrage atenţia că „internetul este folosit din ce în ce mai intens pentru recrutarea teroriştilor", lucru care nu se întâmpla în urmă cu zece ani. Noua armă a terorismului pare să fie tocmai unealta care la început îi ajuta pe oameni să fie mai aproape unii de alţii. 
 
Lupii singuratici ai terorii

Potrivit experţilor citaţi de postul german de televiziune SWR, politicile antitero, preluate şi de aliaţii SUA în Europa, au încălcat uneori principiile de bază ale democraţiei şi au crescut riscul comiterii de atentate teroriste, fapt confirmat de atacurile de la Madrid, la 11 martie 2004 şi de cele de la Londra, la 7 iulie 2005. Legile antiteroriste, care au oferit puteri extinse serviciilor de informaţii şi au restrâns considerabil sfera privată (cameră de supravgehere pe străzi, scanere corporale, interceptări fără mandat judecătoresc, închisori secrete ale CIA) au dat naştere aşa-numiţilor „homegrown terrorists" - atentatori sinucigaşi care s-au născut şi au fost şcoliţi în diferite ţări europene. Aceeaşi strategie antiteroristă a provocat în rândul cetăţenilor, peste Ocean, dar mai ales în Europa, o creştere a rasismului.

Tot mai mulţi agenţi de securitate pe aeroporturi  Foto: reuters

Fără minarete şi fără feregea

Europa, altădată atât de tolerantă, a început să monitorizeze atent comunităţile de musulmani de pe teritoriul său, a interzis minaretele (Elveţia) şi vălul islamic (Franţa). Înăsprirea criteriilor de acordare a vizelor de călătorie în SUA şi cererea SUA adresată partenerilor din UE să le permită accesul la datele confidenţiale ale pasagerilor, cu toată pierderea de timp aferentă completării tuturor formularelor, sunt alte două consecinţe ale ,,războiului antiterorist".

137.000 de civili au fost ucişi în războaiele împotriva terorismului.

Călătoria cu avionul nu mai este ce-a fost

După 11 septembrie 2001, a devenit mai complicat să călătoreşti cu avionul şi să-ţi faci bagajele. Multe obiecte sunt total interzise în cabină, altele sunt autorizate în anumite condiţii - lichide, aerosoli, geluri şi paste, apă, parfumuri, sucuri, loţiuni, creme, geluri de duş, şampoane, rimel, pastă de dinţi, săpunuri lichide, deodorante etc.  Cele mai multe măsuri de securitate au transformat călătoria într-o cursă cu obstacole.

Inspectarea sistematică a bagajelor şi mărfurilor, mii de ofiţeri de securitate pe aeroporturi, uşi blindate şi încuiate la cockpit, poliţişti înarmaţi la bordul aeronavelor companiilor americane, interdicţia de lua în cabină brichete, chibrituri şi orice obiect contondent, paşapoarte electronice, transmiterea datelor cu caracter personal privind pasagerii şi acordarea tot mai greu a vizelor, toate aceste deciziile au fost luate în urma atacurilor  teroriste asupra Turnurilor Gemene de la New York din 11 septembrie 2001. Şi nu fără motiv.

De atunci, patru atacuri teroriste pe zboruri transatlantice a fost împiedicate, iar în acest sector doar un atac major s-a mai întâmplat, în Moscova, în anul 2011, pe aeroportul Domodedovo, când o femeie kamikaze şi-a detonat explozibilul şi a ucis 31 de persoane şi a rănit alte 180.  Deflagraţia a avut loc în zona de livrare a bagajelor de la terminalul pentru sosirea zborurilor internaţionale.

Abuzuri gratuite

În afara clasicelor detectoare de metale şi explozivi, după incidentul din decembrie 2001, când teroristul Richard Reid a încercat să detoneze într-un avion explozibilul ascuns în pantof, pasagerilor li s-a cerut să se şi descalţe, înainte de a trece de porţile de îmbarcare. Apoi, în 2009, după o încercare de ascundere a unei bombe în lenjerie, s-a accelerat amplasarea scanerelor corporale cu raze X pentru a detecta lucruri lipite de piele.

Generalul David Petraeus, directorul CIA  Foto: reuters

Dacă mulţi călători s-au conformat controalelor drastice, pentru alţii sunt un coşmar. Un veteran al Marine Corps se numără printre cei câţiva pasageri care s-au trezit că nu sunt lăsaţi să  urce în avion pentru că figurau pe lista suspecţilor FBI. O femeie din Colorado a fost ţinută în arest o noapte pentru că nu suporta să fie atinsă de o persoană străină pentru controlul la îmbarcare. Un student din Philadelphia a stat patru ore încătuşat doar pentru că a părut suspect fiindcă studiase limba arabă.

Costuri mai mari

Transportul aerian a devenit mai sigur, dar cu un cost suplimentar de 7,4 miliarde de dolari, numai în 2011, pentru companiile aeriene, potrivit Asociaţiei de Transport Aerian Internaţional (IATA). 41,5 miliarde de dolari s-au adăugat la pierderile cumulate între 2001-2005. Singura consolare: o parte din aceşti bani au servit la crearea unor locuri de muncă. În Statele Unite ale Americii, controlul bagajelor a fost încredinţat funcţionarilor publici din Transportation Security Administration, autoritate înfiinţată după 11 septembrie 2001, care are acum nu mai puţin de 60.000 de angajaţi.

CIA şi omul care luptă pentru securitatea Americii

Poate că este doar o întâmplare că, la zece ani de la atentatele asupra Turnurilor Gemene, generalul David Petraeus a fost numit noul director al Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA). Recunoscut pentru rolul decisiv pe care l-a jucat în războiul din Irak, dar şi pentru că a început să implementeze noua strategie a lui Obama pentru Afganistan, Petraeus (58 de ani) este considerat, după 37 de ani de carieră militară, drept omul care luptă pentru securitatea Americii. El este şi dovada că linia de demarcaţie dintre spionaj şi armată este în toiul luptei antiteroriste din ce în ce mai slab sesizabilă.

De CIA şi armată se leagă şi numele centrului de detenţie Guantanamo Bay din Cuba, a cărui închidere nici măcar nu se întrezăreşte. Aceasta deşi preşedintele Barack Obama a promis-o încă din campania electorală pentru alegerile din 2008. A promis şi închiderea tribunalelor militare destinate judecării celor acuzaţi de acte de terorism împotriva Americii. Opoziţia pe plan intern pentru continuarea celebrului „War on Terror" este însă prea mare.

Guantanamo nu s-a închis încă

În timp ce, pentru unii, Guantanamo este simbolul ruşinii Occidentului, care în secolul 21 mai acceptă tortura, pentru alţii, mulţi dintre ei congresmeni, Guantanamo sau „Gitmo" cum este „alintată", rămâne un instrument necesar în lupta antiteroristă. Centrul de detenţie a fost deschis la 11 ianuarie 2002 pentru a-i găzdui pe teroriştii capturaţi de SUA în războiul postatentate.

La început, aici erau încarceraţi circa 600 de presupuşi terorişti. Acum au mai rămas 170. Discuţiile în contradictoriu pe tema închiderii Guantanamo au atins un punct culminant când în presă au apărut fotografii cu gardienii care abuzau şi umileau deţinuţii. Dar desfiinţarea închisorii din Cuba presupune transferul deţinuţilor. Americanii nu vor pe teritoriul lor terorişti, iar europenii nici atât. Nici după scandalul închisorilor secrete CIA, despre care Consiliul Europei susţine că au existat ilegal, inclusiv pe teritoriul României. La 10 ani de la atacurile sângeroase, Obama nici nu mai discută închiderea Guantanamo.