Cum arată „camera de război anticriză“ a lui Sarkozy

Publicaţia „Le Point“ a dezvăluit cum se comportă zilnic preşedintele de criză Nicolas Sarkozy: ce informări vrea să aibă, cu cine se sfătuieşte, ce le cere miniştrilor.

În fiecare dimineaţă, Nicolas Sarkozy ţine să aibă, din momentul în care se trezeşte, o notă care să cuprindă toate datele importante petrecute pe piaţa financiară în ajun. De cu seară, cere însă o mică notă a principalilor indicatori economici. Şi nu doar din Franţa. În ea trebuie să regăsească şomajul din Statele Unite, previziunile de creştere din diferite regiuni ale lumii,nivelul investiţiilor din zona euro. De asemenea, doreşte să aibă, bine măsurat, şi moralul familiilor franceze obligate să strângă cureaua. Şi, de la începutul lui august, a cerut, în plus, în fiecare dimineaţă, şi o notă asupra funcţionării Trezoreriei şi a mişcărilor băncilor şi burselor, notează săptămânalul francez „Le Point", într-un amplu reportaj dedicat „camerei de război anticriză" de la Palatul Elysée.

Toţi oamenii preşedintelui

Cine sunt cei care îl ajută pe Nicolas Sarkozy în această situaţie de criză majoră?  Trei „locotenenţi" îi aduc zilnic informările, pe marginea cărora fac propriile comentarii: Xavier Musca, Ramon Fernandez şi Emmanuel Moulin, toţi trei absolvenţi ai Şcolii Naţionale de Administraţie. Primul - Xavier Musca (52 de ani) este secretar general al Preşedinţiei şi este finanţist de când se ştie - a fost director de cabinet al lui Francis Mer (ministru al Economiei între 2002 şi 2004) timp de doi ani şi încă cinci ani director al Trezoreriei. Musca este în elementul său în lumea finanţelor internaţionale. La începutul anilor '90, când a trebuit negociată versiunea franceză a Tratatului de la Maastricht, era colaboratorul lui Jean-Claude Trichet (şeful Băncii Centrale Europene).

Musca este cel care a ales şi ceilalţi doi piloni ai „camerei de război anticriză". Ramon Fernandez este directorul Trezoreriei şi, teoretic, sub tutela ministrului Economiei, François Baroin. Însă, dacă Baroin a fost numit pentru a le explica francezilor criza şi a-i convinge că ţara este pe mâini bune, Fernandez este gardianul datoriei publice a Hexagonului şi a calificativului său maxim, AAA. Moulin, după 10 ani la Trezorerie şi alţi câţiva ani la Banca Citigroup, a fost convins de administraţia Sarkozy să se întoarcă şi să îi dea o mână de ajutor fostului ministru al Economiei, Christine Lagarde (ajunsă între timp director general al FMI). Apoi, să stea aproape de preşedinte.

Reuniunea de criză, convocată la Cotroceni pe 9 august

Reguli şi roluri

În „cameră", cei trei şi-au împărţit rolurile discret. Musca are linie directă cu BCE şi Jean-Claude Trichet, în timp ce Moulin şi Fernandez sunt în legătură permanentă cu tehnocraţii de la FMI. Toţi trei cunosc subtilităţile sistemului financiar mondial (au reprezentat Franţa la FMI şi Banca Mondială), dar şi pe cele politice ale partenerului german, fără de care Franţa nu poate lua nicio decizie pe plan european. De la începutul verii, când lucrurile au început să se precipite, cei trei sunt în permanenţă cu iPad-ul deschis, pe agenţia de ştiri economice Bloomberg, pentru a fi atenţi la fiecare cuvânt care ar putea alerta pieţele.

Sarkozy îl mai are lângă el şi pe experimentatul Alain Juppé, actualul său ministru de Externe. Care era însă premier în iarna 1995-1996, când francul era atacat de speculatori. Începând din această vară, de când pieţele financiare nu mai vizează doar zona euro pur şi simplu, ci şi Franţa direct, datoria sa publică, băncile sale, liderul de la Elysée a început să îşi folosească întreaga reţea de cunoştinţe în lumea finanţelor. Îi vede şi îi ascultă pe bancherii băncilor - BNP Paribas, Société Générale, Crédit Mutuel. Îl consultă frecvent şi pe Henri de Castries, directorul celei mai mari companii de asigurări franceze - Axa, şi chiar şi pe doi foşti consilieri - Pierre Mariani, administrator delegat al băncii Dexia şi François Perol, preşedintele „CEC"-ului francez.

Celula de criză mai are o caracteristică: disciplina verbală. Mai ales că pieţele penalizează cel mai mărunt pas greşit. „Când nu ştiţi, ţineţi-vă gura", le-a explicat preşedintele francez miniştrilor săi. Pe care i-a chemat din concediu şi i-a poftit în „cameră" la scurt timp după cutremurul financiar produs de retragradarea SUA. Sarkozy, scrie „Le Point", şi-ar fi dorit el însuşi să le explice francezilor realităţile crizei. Însă a cedat la sfaturile consilierilor săi care îi recomandau să nu iasă la rampă. Echipa, în ansamblul ei, trebuie să îi asigure nu doar pe francezi, ci şi întreaga lume financiară. Iar unul dintre cele mai dificile momente a fost pe 13 septembrie, când toată noaptea camera de război franceză s-a aflat în legătură directă cu cea din Germania şi cea din Grecia pentru a pune la punct mesajul care să calmeze pieţele în privinţa Greciei.

Fără roade

Strategia nu ajută cu nimic la popularitate. Francezii au însă încredere mai mare în oricare dintre cei trei candidaţi socialişti la prezidenţialele din 2012 când vine vorba de criză. 48% din francezi spun, de pildă, că François Hollande s-ar pricepe mai bine să scoată Franţa din criză faţă de 28%, cât au încredere în Sarkozy. La fel de rău stau şi miniştrii săi, care pierd între 3 şi 7% din simpatia francezilor din cauza crizei.

Buget auster

Proiectul de buget pe 2012, pe care Ministerul de Finanţe francez îl va pre­zenta , astăzi, guvernu­lui, reduce previziunile de creştere de 2% în 2013. Acest lucru constrânge Executivul să  reducă sumele pentru securitatea socială şi să introducă o taxă de 3% pentru veniturile anuale ce depăşesc 500 de mii de euro. Va creşte impozitul  pe câştigurile din tranzacţiile imobiliare, vor creşte accizele la băuturile carbogazoase etc. Pentru a mai aduce bani la buget, Franţa a scos la vânzare licenţe pentru frecvenţele de telefonie mobilă 4G de  unde statul speră să scoată cel puţin 1,8 miliarde de euro.  Proiectul de buget mai prevede reducerea cu 14.000 a posturilor în educaţie, fapt ce i-a determinat pe profesori să intre în grevă, ieri. Dascălii spun că are de suferit calitatea educaţiei.

România: celulă de criză, doar pe hârtie

Înfiinţarea unei celule de criză, după modelul altor ţări, care să găsească soluţii pentru înlăturarea obstacolelor economice, a rămas în stadiul de proiect în România, deşi atât reprezentanţi ai Puterii, cât şi lideri ai Opoziţiei au cerut crearea unui astfel de organism. Nici prognozele financiare negative pentru anul viitor nu au urgentat punerea în aplicare a acestei soluţii.

Oportunitatea înfiinţării unei astfel de soluţii a fost dovedită şi de preşedintele Traian Băsescu, care i-a chemat la Cotroceni, în luna august, preţ de două ore şi jumătate, pe premierul Emil Boc, guvernatorul Băncii Naţionale a României - Mugur Isărescu, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, şi pe câţiva consilieri şi secretari de stat pentru a analiza împreună situaţia economică generală. În chip de concluzie, Băsescu le-a cerut politicienilor din arcul guvernamental să fie cumpătaţi în promisiuni electorale, iar jurnaliştilor să evite etichetările alarmiste privind situaţia economică.

„A fost o întâlnire între instituţii cu responsabilităţi pentru a face o analiză a evoluţiilor situaţiei de pe pieţele internaţionale şi pentru a încerca să poziţionăm efectele asupra României în contextul internaţional pe care îl cunoaşteţi cu toţii", a explicat preşedintele, la finalul întâlnirii din august. Crearea unui organism din care să facă parte experţi din domeniul economic şi reprezentanţi ai autorităţilor a fost susţinută şi de ministrul Mediului, Laszlo Borbely. „După părerea mea, e nevoie de o comisie sau celulă de criză, e nevoie de mai multă expertiză economică, mai ales pentru pregătirea bugetului pe anul viitor", a spus Laszlo Borbely.

Anticriză tripartită

O celulă de criză a fost cerută şi de Opoziţie. USL le-a solicitat premierului Emil Boc şi guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, crearea unui comitet tripartit anticriză, format din Putere-Opoziţie şi BNR, menit să analizeze şi să se pună de acord asupra unor măsuri economice esenţiale, ce ar trebuie implementate de guvern. „Situaţia economică din lume, din SUA, din Europa nu prezintă semne bune nici pentru România. Suntem dispuşi să purtăm un dialog serios cu cei de la Putere şi cu BNR pentru a încerca să găsim cele mai bune soluţii economice şi financiare care să ajute România să treacă peste această perioadă grea cu mai puţine suferinţe şi cu mai puţine greşeli decât în ultima perioadă", a arătat preşedintele PSD, Victor Ponta.

"După părerea mea, e nevoie de o comisie sau celulă de criză.''
Laszlo Borbely ministrul Mediului