Cu ce rămâne UE după ultimul summit

25 de state UE din 27 au fost de acord cu pactul fiscal ce va impune disciplina nemţească în bugetele Europei. Summitul lasă în urmă mai multe întrebări decât rezolvări.

Luni noaptea, liderii europeni au terminat surprinzător de devreme summitul. Ultimele reuniuni s-au prelungit până târziu în noapte sau chiar până spre dimineaţă. Neobişnuită a fost şi armonia pe care au afişat-o liderii europeni. Premierul britanic David Cameron a dat mâna cu preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, în faţa camerelor, Angela Merkel a dat înapoi cu criticile la adresa Greciei. Multe din marile întrebări au rămas însă nerezolvate, ceea ce s-a reflectat pe pieţele financiare - dobânzile la care se împrumută statele din sudul Europei au crescut, iar euro a scăzut în raport cu dolarul.

Pactul fiscal a fost aprobat de 25 din cele 27 de membre UE. Marea Britanie şi-a menţinut opoziţia, cum era de aşteptat. Mai puţin aşteptată era aşteptată opoziţia Cehiei, care a invocat motive constituţionale pentru a nu semna. Noul tratat va înăspri regulile referitoare la derapajele bugetare şi va impune sancţiuni cvasiautomate.

O altă problemă, care a dus la tensiuni între Franţa şi Polonia, cea a participării statelor noneuro la reuniunile Eurozonei, şi-a găsit o rezolvare pe jumătate. Statele care nu au adoptat încă moneda unică vor participa ca observatori la aceste reuniuni. Însă doar la unele dintre ele. Întâlnirile Eurozonei vor avea diverse configuraţii: doar 17 state (membrele Eurozonei), 23 (semnatarele pactului Europlus), 25 (semnatarele noului pact), 27 (toate statele UE) sau 28 (cele 27 plus Croaţia, care va deveni membră UE), scrie "The Economist".

Tratatul, „o diversiune"

Liderii Europei au încercat să dea şi semnale pozitive, odată cu discuţiile despre redirecţionarea fondurilor UE necheltuite către un plan privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Concluzia: UE va decide ulterior cum să folosească cele 82 de miliarde de euro (fondurile UE necheltuite din perioada 2007-2013). O parte din aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri. Deocamdată, discuţiile s-au concentrat pe relaxarea regulilor privind piaţa muncii, eliminarea birocraţiei pentru mediul de afaceri şi promovarea inovaţiei, relatează Reuters. La sfârşit a fost adoptată o declaraţie.

Cu toate acestea, cancelarul german, principalul promotor al noului tratat, l-a lăudat ca fiind un mare succes.  Mulţi alţii însă, sunt de altă părere. "Este o diversiune importantă", spune un diplomat citat de "The Economist". "S-a transformat dintr-un document nociv într-unul inutil",  potrivit unui europarlamentar. Chiar şi Mario Monti, premierul italian, l-a catalogat drept un "decorativ".

Cele mai importante două chestiuni care ar putea afecta soarta monedei euro - Grecia şi creşterea fondului de salvare european - nu au fost discutate ori au fost abordate doar în întâlnirile bilaterale. Grecia încă negociază cu creditorii săi privaţi, dar până acum, deşi statul elen e pe buza falimentului, nu s-a ajuns la un compromis.

După summit, Angela Merkel a încercat doar să calmeze spiritele în privinţa Greciei după ce miniştri din coaliţia sa au sugerat că bugetul elen ar trebui gestionat de un comisar european. Merkel a negat că ar impune o asemenea măsură draconică, dar şi-a exprimat nemulţumirea că Grecia nu se conformează programului de austeritate. Între timp, contagiunea afectează costul la care se împrumută Italia şi Spania şi a adus Portugalia în pragul falimentului.

Nicolas Sarkozy, mulţumit de rezultat

Fuziunea, abia în martie

În privinţa fondurilor de salvare, Merkel a refuzat toate cererile de creştere a valorii acestora, fie aceasta doar prin fuzionarea celor două - Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF - temporar, în care au mai rămas circa 250 de miliarde de euro) şi Mecanismul European de Stabilitate  (MES, fondul permanent în valoare de 500 de miliarde de euro). Cancelarul german a spus, scurt, că problema fuzionării celor două va fi discutată în martie.

Marea Britanie, deşi nu se doreşte parte a noului tratat, nu şi-a mai folosit dreptul de veto pentru a împiedica instituţiile europene (Comisia Europeană şi Curtea Europeană de Justiţie) să pună în aplicare pactul. Premierul Cameron a ameninţat totuşi că "va lua poziţie  dacă interesele noastre naţionale sunt ameninţate".

Viktor Orban, premierul Ungariei, şi David Cameron

Prea puţină creştere

Nu numai pieţele şi experţii economici au primit cu scepticism concluziile ultimului summit. Spania şi alte câteva state europene şi-au exprimat temerea că accentul este pus prea mult pe austeritate şi prea puţin pe creştere economică.

Germania insistă că statele trebuie să-şi reducă deficitele şi, în paralel, să realizeze, reforme structurale, în aşa fel încât să poată investi în creşterea economică. Misiunea este imposibilă pentru Spania, de pildă, unde guvernul trebuie să reducă deficitul de la 8% din PIB la 4,4% anul acesta, în timp ce creşterea economică scade continuu.

Ironii

Înainte de summit, Sarkozy spunea că Marea Britanie a rămas fără industrie, Cameron a replicat, după summit, că aşteaptă cu mare interes băncile franceze care se vor reloca după ce Sarkozy va impune taxa pe tranzacţii financiare.