Croaţia, acuzată de lobby pe bani negri

Fostul premier croat ar fi folosit „saci de bani“ de la companiile private pentru promovarea ţării în vederea aderării la UE. Trei europarlamentari socialişti cer Oficiului European Antifraudă să deschidă o anchetă privind fondurile folosite de guvernul croat pentru lobby.

Acuzaţiile îi aparţin lui Mladen Barisic, fostul trezorier al partidului de guvernare Uniunea Democrată Croată (HDZ) şi fost şef al vămilor în timpul mandatului fostului premier Ivo Sanader, încheiat în iulie 2009. Acesta a spus procurorilor că Sanader ar fi folosit firme de stat pentru a „aduna saci de bani" de la companiile private, care erau apoi canalizaţi către cuferele de partid şi folosiţi pentru „a face lobby la Bruxelles" în vederea aderării.

În prezent, circa 15.000 de grupuri de interese (consultanţi, avocaţi, corporaţii şi ONG-uri) fac lobby pentru a influenţa procesul legislativ în UE, deşi nu există încă un registru obligatoriu al acestora. Peste 2.000 dintre aceste grupuri de interese au birouri permanente la Bruxelles. Organizaţiile care militează pentru transparenţă cer stabilirea, până în 2014, a unui registru obligatoriu al acestor grupuri de lobby.

Trei eurodeputaţi socialişti cer Oficiului Antifraudă al UE (OLAF) să cerceteze afirmaţiile făcute de Barisic. „Nu e o problemă care priveşte numai Croaţia. Dacă premierul de atunci folosea bani ilegali pentru a influenţa Bruxellesul, este şi o problemă care trebuie anchetată de UE şi de OLAF", a declarat europarlamentarul suedez Goran Farm, citat de website-ul EUObserver. Ceilalţi doi socialişti din PE care au semnat cererea sunt britanicul Ricahard Howitt şi belgiana Veroniqe De Keyser. Fostul premier neagă orice ilegalitate.

Ideea Bucureştiului „nu e rea"

Farm a spus că ancheta nu implică „obstacole suplimentare" pentru aderarea la UE a ţării, pe care el o consideră încă posibilă la 1 iulie 2012. „E chiar un avantaj pentru Croaţia să arate că e pregătită să rezolve problemele de fraudă ale unor oameni proeminenţi", a explicat el.

Farm spune că nu susţine o repetare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare impus României şi Bulgariei, deoarece e mai bine ca „lucrurile să fie clarificate înainte de aderare". Bucureştiul a fost cel care a sugerat că ar putea cere acelaşi tip de monitorizare pentru Zagreb, ca parte a ameninţărilor proferate după aflarea veştii că nu va putea intra în spaţiul Scengenen.

Pentru unii analişti din Croaţia, ideea „nu e rea". „Ar fi bine să avem un mecanism de monitorizare, deoarece nu vom putea rezolva problema corupţiei din interiorul HDZ", spune Nataşa Srdoc de la Institutul Adriatic, un grup de experţi care promovează lupta anticorupţie şi reformele de piaţă liberă.

Recurgerea la judecători străini

Srdoc chiar suţine că ţara ar trebui să recurgă la invitarea unor judecători străini, din ţările UE, pentru a participa la procesele importante, deoarece justiţia croată e prea slabă şi prea susceptibilă din punct de vedere al influenţelor politice pentru a combate corupţia la nivel înalt. „Puţinele procese anticorupţie - inclusiv cel împotriva premierului Sanader - au fost de fapt demarate la sugestia unor procurori străini. Dar nu au fost pronunţate condamnări şi cei mai mulţi dintre suspecţi sunt în libertate", a spus ea.

Afacerea privind lobby-ul ilegal nu e o surpriză pentru Srdoc, care a arătat că finanţele partidelor nu sunt clar legalizate în Croaţia şi că fraudele şi spălarea de bani continuă, ca şi în alte state din Balcani care s-au desprins din fosta Iugoslavie. Chiar şi noul premier croat, Jadranka Kosor, e privită cu suspiciune, deoarece făcea parte din guvern atunci când Sanader ar fi primit „sacii de bani" din partea unor companii folosite pentru a colecta fonduri ilegale la partid. Campania ei anticorupţie, care a dus la remanierea a patru miniştri văzuţi drept corupţi, este motivată de dorinţa de a câştiga alegerile generale care vor avea loc în acest an şi de a asigura accesul Croaţiei în UE.

"Puţinele procese anticorupţie au fost de fapt demarate la sugestia unor procurori străini. Dar nu au fost pronunţate condamnări."
Nataşa Srdoc membră a Institutului Adriatic