Criza olandeză, efect de domino în NATO

Decizia olandezilor de a ieşi din război riscă să aibă efecte şi în alte state NATO care au forţe în această zonă de conflict. Olanda, unde controversa privind menţinerea trupelor a dărâmat guvernul în acest weekend, este prima forţă militară importantă care se retrage din Afganistan.

Anunţul de duminică al premierului olandez Jan Peter Balkenende, care a recunoscut că nu poate împiedica retragerea programată să înceapă în august, stârneşte temeri privind un posibil efect de domino.

Mai citiţi şi:

Comandantul forţelor americane din Golf: Este timpul pentru presiuni asupra Iranului

VIDEO Vânătorul de mine a ajuns în Afganistan

Ambasadorul rus la NATO: Rusia nu va instala rachete Iskander în Transnistria

Balkenende a pierdut „războiul" cu adversarii politici, după o şedinţă de 16 ore a cabinetului. „Sarcina noastră, de principale forţe armate în provincia Uruzgan, se încheie în august", a spus Balkenende.

După această dată, olandezii plănuiesc să reducă treptat trupele, până la retragerea completă, la sfârşitul acestui an.

Criza politică din Olanda subliniază dificultatea cu care se confruntă SUA şi NATO în convingerea aliaţilor să aloce mai multe resurse pentru un război din ce în ce mai nepopular. Există temeri că şi alte ţări, unde opinia publică tinde să fie împotriva trimiterii de trupe în Afganistan, ar putea urma exemplul Olandei.

E vorba, în primul rând, de Canada, care a avut cel mai mare procent de victime şi care a anunţat retragerea celor 2.800 de soldaţi până la sfârşitul anului viitor.

Strategii SUA şi ai NATO se tem de mult de retragerea olandezilor, ca şi de cea a canadienilor, Olanda şi Canada fiind două dintre cele mai eficiente forţe ale NATO în Afganistan.

Europa, obosită de război

Ieşirea olandezilor din luptă ar putea accentua criticile americanilor privind slaba susţinere europeană a războiului din Afganistan. SUA vor ca 2010 să fie un an decisiv, care să învingă rezistenţa talibană din sudul ţării, întărind guvernarea preşedintelui Hamid Karzai.

NATO şi aliaţii săi par a înregistra succese  în ultimul timp, între care atacul de amploare asupra oraşului Marjah, un punct de rezistenţă al talibanilor, şi recenta capturare a numărului 2 din ierarhia talibană, mulahul Abdul Ghani Baradar.

Totuşi, gestul olandezilor va rezona probabil şi în alte ţări ale UE,  unde misiunile din Afganistan sunt nepopulare şi unde partidele politice ar putea propune ca guvernele să urmeze exemplul olandez. Franţa, care are circa 3.000 de soldaţi în Afganistan, a exclus deja suplimentarea trupelor, iar în Germania există o dezbatere aprinsă pe această temă.

Guvernele europene se străduiesc să adune cei 10.000 de soldaţi ceruţi de generalul american Stanley McChrystal pentru a se alătura celor 30.000 de soldaţi suplimentari promişi de Barack Obama în acest an. Oboseala războiului şi criza financiară fac din ce în ce mai dificile astfel de angajamente.

Incertitudine australiană

Prezenţa celor 1.000 de militari australieni în Afganistan este, de asemenea, sub semnul întrebării. Guvernul de la Canberra a refuzat să preia conducerea în provincia centrală Uruzgan, de care răspunde în prezent Olanda, cerând ca acest rol să revină unui alt principal membru al NATO. Potrivit cotidianului britanic „The Times", olandezii ar putea fi înlocuiţi de americani.

Misiunea olandeză în Uruzgan durează din 2006 şi au existat numai cuvinte de laudă privind eficienţa ei. Uruzgan nu prezintă o ameninţare la fel de mare ca provincia vecină, Helmand. Olandezii au pierdut însă 21 de soldaţi de la începutul războiului, iar ameninţarea talibană rămâne destul de serioasă.

Rezistenţă talibană „formidabilă"

SUA şi NATO derulează în prezent cea mai mare operaţiune din Afganistan de la începutul războiului, în provincia sudică Helmand, vecină cu Uruzgan. Vorbind despre rezistenţa opusă de talibani, generalul David Petraeus, şeful comandamentului central american, a spus că aceştia „sunt formidabili", într-un interviu pentru NBC.

Pe de altă parte, cel puţin 27 de civili au fost omorâţi, duminică, într-un atac aerian al NATO, în provincia Uruzgan, fiind confundaţi cu insurgenţii. Generalul Stanley McChrystal, şeful operaţiunilor SUA şi NATO, i-a cerut scuze preşedintelui afgan Hamid Karzai şi a promis o anchetă. 

Opinie publică potrivnică

La finele lui 2009, 75% din britanici şi 86% din germani se opuneau trimiterii de trupe în Afganistan. Acrescut şi procentul europenilor care cer retragerea militarilor din acest teatru de conflict. Misiunea NATO este văzută ca un test al unităţii Alianţei în faţa ameninţărilor teroriste, dar şi al traficului de opium.