Criza le taie cheful statelor din Europa de Est să adere la euro

Un curent puternic anti-Merkel s-a conturat încă din prima zi a summitului european, considerat crucial pentru salvarea monedei europene. Criza şi disensiunile dintre ţărilor membre le-au tăiat statelor din ,,Noua Europă“ entuziasmul de a se alătura uniunii monetare.

Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au întrunit ieri-seară la Bruxelles, la un summit crucial pentru rezolvarea crizei care ameninţă zona euro. Declaraţiile din ajunul Consiliului de iarnă sunt demoralizante mai ales pentru ţările ,,Noua Europă", care ezită să mai adere la uniunea monetară. Prima dintre declaraţiile apocaliptice a aparţinut ministrului francez pentru Afaceri Europene, Jean Leonetti, care i-a avertizat, într-o declaraţie la postul de televiziune Canal+, pe liderii europeni că ,,euro poate exploda, iar Europa riscă să se destrame". Apoi, agenţia Standard & Poor's, care ameninţase deja cu retrogradarea a 15 state din zona euro şi a fondului de urgenţă al UE (FESF), a spus ieri că este gata să scadă şi ratingul întregii Uniunii Europene.

Un curent anti-Merkel s-a conturat ieri la vârful UE. Trioul format din preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy, şeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, a iritat Berlinul readucând pe agenda summitului de la Bruxelles problema eurobondurilor, pe care Germania le respinge cu vehemenţă.

Critici pentru Germania

Într-un interviu acordat „Süddeutsche Zeitung", Juncker s-a declarat împotriva modificării radicale a tratatelor europene, pledând pentru o amendare a acestora, astfel putând fi evitate discuţii interminabile. Finlanda este şi ea nemulţumită că Germania vrea ca ca anumite decizii să fie luate cu doar 85% din voturi în Consiliu, în loc de unanimitate, Marea Britanie ameninţă că-şi va folosi dreptul de veto dacă nu-i sunt protejate interesele.

Numitorul comun al discuţiilor care continuă astăzi la Bruxelles rămâne modificarea Tratatului de la Lisabona pentru a acorda o mai mare putere Bruxelles-ului în ceea ce priveşte disciplinarea bugetelor naţionale. În cazul unor derapaje fiscal, UE ar avea puterea să aplice sancţiuni statelor cu datorii peste 60% din PIB.

Revista germană „Der Spiegel" prezintă patru soluţii care se discută la summit. Primul scenariu este crearea unui fond de urgenţă (ESM - Mecanismul de Stabilitate Financiară) mult mai mare decât cel existent (FESF). Sarkozy şi Merkel vor să devanseze implementarea celui de-al doilea cu un an, pentru ca, un an, cele două fonduri de urgenţă să funcţioneze în paralel. O a doua variantă discutată de liderii UE este transformarea ESM în bancă, pentru a recapitaliza direct băncile cu probleme din UE. În prezent, fondul poate doar să împrumute guvernele.

A treia variantă discutată la summitul de la Bruxelles este emiterea de eurobonduri (obligaţiuni comune). În condiţiile în care Germania şi Franţa se opun ca statele membre să se împrumute la comun este puţin probabil să treacă. Cel de-al patrulea plan a fost inspirat de ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, care ar vrea ca fiecare ţară din zona euro să-şi înfiinţeze propriul fond de urgenţă. El ar urma să acopere partea din datorie care depăşeşte 60% din PIB.

Aderarea la euro, sinucidere curată

Publicaţia ,,Wall Street Journal" (WSJ) apreciază că, în contextul în care zona euro este în pragul destrămării, cheful de a adopta moneda euro a fost "domolit". Guvernele din Europa Centrală şi de Est - de la Ungaria şi până la Bulgaria - care susţineau sus şi tare până nu demult că vor adera la clubul euro, pun acum aceste planuri în aşteptare. Noua Europă îşi reevaluează costurile şi beneficiile unei asemenea mişcări. În acest moment,  consideră că apartenenţa la euro ar putea face mai dificilă situaţia pentru economiile lor.

Ungaria are un discurs pe mai multe voci în privinţa planurilor sale de a adera la uniunea monetară. La sfârşitul lunii trecute, ministrul de Externe, Janos Martonyi, declara că Ungaria nu vrea să rămână la periferia UE şi că aderarea la zona euro este în interesul său politic şi economic. Ministrul Economiei de la Budapesta, Gyorgy Matolcsy, este însă ceva mai precaut decât colegul de Guvern. ,,Dacă eşti puternic, este bine să fii în interiorul zonei euro. Dacă eşti slab, este un pericol", a apreciat oficialul ungar.

Polonia, care şi-a menţinut echilibrul în mijlocul crizei economice, care a afectat întreaga lume, ezită şi ea să adopte moneda. Amintind de ,,probleme structurale foarte adânc înrădăcinate" ale uniunii monetare, ministrul polonez de Finanţe, Jan Vincent-Rostowski, a afirmat la postul de radio public că „va dura câţiva ani până când Polonia va şti dacă zona euro este bine construită şi sigură pentru a adera", după cum s-a exprimat într-un interviu recent la postul de radio. Jaroslaw Kaczynski, liderul opoziţiei de la Varşovia, a spus clar că adoptarea monedei euro ar însemna „o sinucidere economică" pentru Polonia, care acum se împrumută pe pieţe mai ieftin decât o fac Italia sau Portugalia, membre ale zonei euro.

Un sondaj realizat în septembrie, citat de WSJ arătă că susţinerea polonezilor faţă de adoptarea euro este în scădere (29%), în timp ce 53% din polonezi se opun intrării în zona euro. În urmă cu un an şi jumătate, 38% din polonezi erau de acord cu intrarea ţării în zona euro.

Nici Bulgaria şi nici Cehia nu se mai grăbesc să adopte euro. „Vom adera la zona euro atunci când vom vedea reguli clare acolo. Altfel, se transformă dintr-un stâlp de stabilitate într-un loc în care dai bani pentru a-i susţine pe cei care au probleme, iar scopul său este, de fapt, complet diferit", a declarat recent premierul de la Sofia, Boiko Borisov. Omologul ceh, Petr Neças, declara că „o intrare în viitorul apropiat în zona euro este o absurditate. Uniunea monetară a devenit o uniune de datorii şi nu văd de ce aş plăti datoriile altuia."

România pare însă că-şi păstrează însă entuziasmul aderării la uniunea monetară. Preşedintele Traian Băsescu  a afirmat luna trecută, într-un interviu acordat „Frankfurter Allgemeine Zeitung", că, în contextul măsurilor luate în ultimii doi ani, aderarea României la zona euro până în 2015 este realistă şi, în plus, o idee benefică, întrucât aderarea slujeşte intereselor europene şi îndeplinirii de către Bucureşti a datoriilor stipulate în tratatele de aderare la UE.

Elev silitor

România a aderat la Pactul Euro-Plus pentru ţările din afara zonei euro„exact în ideea pregătirii ţării pentru intrare în zona euro în 2015", a declarat Traian Băsescu, înainte de plecarea spre summitul UE.

Euro şi bursele, în cădere liberă

Euro s-a depreciat ieri în raport cu alte valute. Declinul se poate explica prin anxietatea pieţelor înainte de summit, investitorii temându-se că, şi de această dată, liderii UE se vor ridica de la masa discuţiilor fără o strategie suficient de puternică. Bursele europene au început să scadă după ce un oficial european a declarat pentru Reuters că statele din zona euro vor înfiinţa, cel mai probabil, un nou fond în valoare de 150 de miliarde de euro în cadrul FMI, organizaţia internaţională urmând apoi să împrumute statele cu probleme.

Suma este prea mică pentru a avea impact, spun analiştii. Indicele CAC 40 (Franţa) avea până aseară o scădere de 0,40%, iar cel german DAX - aproape 0,1%. Euro s-a depreciat de la 1,3405 dolari până la 1,33980 dolari. Cursul euro a continuat să scadă şi după anunţul Băncii Centrale Europene, că va reduce dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale. Pieţele doreau coborârea dobânzii la sub 1%. În plus, şeful BCE, Mario Draghi, nu a anunţat nimic despre programul de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, ceea ce a dezamăgit pieţele, care considerau acest pas un pilon esenţial în combaterea crizei.  Elena Dumitru