Criza financiară atinge nucleul dur al Europei
0Criza care s-a declanşat în urmă cu doi ani în Grecia afectează acum Spania, Franţa şi Belgia. Noile guverne de tehnocraţi de la Roma şi Atena şi noua administraţie conservatoare de la Madrid nu au reuşit să calmeze pieţele.
Nici schimbarea de guverne, nici promisiunile făcute Bruxelles-ului de
noii lideri de la Madrid, Atena, Roma, Irlanda nu au reuşit să calmeze
pieţele. Din contră, efectele se extind către „inima Europei”. Randamentele obligaţiunilor spaniole, italiene, franceze au crescut ieri. Un semnal sumbru pentru noul guvern conservator a venit ieri, la emisia de obligaţiuni: dobânda a crescut la 6,61% pentru cele cu termen de zece ani şi la 6,02% la cele cu termen de cinci ani. Ceea ce înseamnă că „preţul" banilor a devenit prea mare şi că Spania ar putea avea nevoie de ajutor financiar de urgenţă.
Spania cere ajutor
Ţara nu se mai poate împrumuta de pe pieţe la acest preţ, au admis ieri conservatorii (Partidul Popular) spanioli. Va fi nevoie de o strategie clară, concertată la nivel european. „Spania nu poate continua să se finanţeze la 7%. Astfel, este nevoie de un acord din partea instituţiilor europene printr-o strategie operaţională comună la nivelul zonei euro, pentru a ne salva şi garanta datoria de stat", a afirmat Maria Dolores de Cospedal, vicepreşedinte al Partidului Popular, citată de Bloomberg. Liderul partidului şi viitorul premier, Mariano Rajoy, i-a cerut cancelarului german Angela Merkel ca ţările care îşi respectă obligaţiile (nivelul de deficit, reformele, măsurile de austeritate) să fie salvate de instituţiile europene.
Maria Dolores de Cospedal, vicepreşedinte al Partidului Popular (Spania)
Spania a fost ajutată în ultimele săptămâni de Banca Centrală Europeană, care a intervenit şi a cumpărat obligaţiuni spaniole pentru a menţine stabilă dobânda. Acţiunea BCE nu a fost suficientă. Spania va avea nevoie şi de alte pârghii. Va fi nevoie ca facilităţile de salvare europene să devină funcţionale, a explicat un alt conservator spaniol. Este vorba de Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF). Preşedintele BCE, Mario Draghi, a cerut şi el, în urmă cu câteva zile, ca statele europene să pună în aplicare modificările convenite pentru a da FESF pârghii mai flexibile şi pentru a-l aduce la nivelul de 1.000 de miliarde de euro.
Banii nu au fost găsiţi până acum: Germania a refuzat o implicare mai mare a BCE, SUA şi Marea Britanie au refuzat implicarea FMI-ului, China a refuzat şi ea să participe la acest fond. Astăzi, la Bruxelles, Comisia Europeană va încerca să convingă Germania să accepte crearea de eurobonduri - obligaţiuni comune pentru zona euro. Nici pentru Italia, alegerea unui nou guvern - fie el şi de tehnocraţi cum este cel al lui Mario Monti - nu a reuşit să rezolve problema. Randamentul obligaţiunilor italiene cu maturitate la 10 ani era ieri de 6,73% (7% fiind considerat un nivel nesustenabil).
Potrivit Reuters, băncile încearcă să-şi reducă expunerea la datoriile statelor din zona euro - să vândă obligaţiunile pe care le deţin. Jefferies Group Inc a anunţat, de pildă, luni, că şi-a redus expunerea cu 50% şi cu 75% în total, din noiembrie. În prezent, mai deţine obligaţiuni greceşti, irlandeze, italiene, portugheze şi spaniole de doar 130 de milioane de euro. Tot mai multe bănci vor încerca să scape de aceste obligaţiuni, avertizează economiştii.
Franţa: investitorii nu mai aşteaptă ratingul
Investitorii nu mai aşteaptă ca agenţiile de rating să-şi pună în aplicare ameninţările şi să scadă ratingul Hexagonului (încă la nivelul maxim - AAA). Costul la care se împrumută Franţa cu ajutorul obligaţiunilor pe termen de zece ani a crescut ieri la 3,47%. Randamentul se decuplează tot mai mult de cel al Germaniei (notată şi ea de agenţii cu AAA, dar văzută ca mult mai sigură). Diferenţa dintre cele două randamente era ieri de 155 de puncte de bază, potrivit Bloomberg. În prezent, costul de împrumut al Franţei (cea de-a doua economie din zona euro, după Germania) este şi cu un punct procentual mai mare decât al Marii Britanii.
„Franţa nu mai este „vândută" ca o ţară cu AAA. Pieţele au dat verdictul", este de părere Bill Blain, de la Newedge Group din Londra. Agenţia de rating Moody's a avertizat că orice creştere a costurilor de împrumut pentru Franţa va duce la probleme mari pentru administraţia de la Paris. Cabinetul François Fillon a adoptat deja două seturi de măsuri de austeritate din august. Însă instituţiile financiare din Hexagon au cea mai mare expunere la datoria statelor periferice: 681 de miliarde de euro. Costul banilor de împrumut creşte (mai puţin rapid însă decât pentru Spania şi Franţa) şi în cazul Austriei, Belgiei, Olandei şi Luxemburgului, aducând criza de la periferia zonei euro către centru.
Efectul de domino
Preocupate de a-şi păstra ratingul şi lichidităţile, băncile din zona euro ar putea reduce fluxul de bani către subsidiarele lor din Europa de Est, ceea ce ar ameninţa economiile din această regiune, a avertizat agenţia de rating Fitch, citată de Bloomberg. Iar industria bancară din Croaţia, Bulgaria şi România are cele mai puternice legături cu băncile din Grecia şi Italia. Pe de altă parte, şi băncile austriece ar putea să-şi reducă liniile de finanţare oferite subsidiarelor lor din Europa de Est, potrivit unei instrucţiuni emise de Banca Centrală a Austriei.
Belgia: problema bugetului prelungeşte criza politică-record
Premierul desemnat al Belgiei, socialistul Elio de Rupo, şi-a dat ieri demisia din cauza impasului pe probleme bugetare al partidelor care ar fi trebuit să formeze o nouă coaliţie. Belgia nici nu reuşise încă să-şi formeze un nou guvern, după o criză politică ce pare fără sfârşit. Belgia a doborât recordul mondial la acest capitol - 526 de zile de criză politică. Ţara este practic fără guvern după alegerile legislative din iunie 2010.
Elio de Rupo, premierul demisionar al Belgiei Fotografii: reuters
Negocierile au fost suspendate în noaptea de duminică spre luni, scrie „Le Figaro", după ce partidele au constatat că nu pot ajunge la un acord asupra măsurilor bugetare ce ar trebui adoptate pentru a reduce deficitul de la 4,6% până la 3% din PIB, până anul viitor. Elio di Rupo, liderul socialiştilor francofoni, a fost desemnat de Rege pe 21 iulie pentru a conduce negocierile în vederea formării noului guvern.
Rupo şi-a înaintat demisia Regelui Albert al II-lea, care a cerut apoi celor şase partide implicate în negocieri să mediteze în orele care urmează şi «să evalueze consecinţele unui eşec». În negocieri sunt implicate şase partide - de dreapta, centru şi stânga - jumătate valone şi jumătate flamande. Din pricina crizei prelungite şi a costurilor de împrumut care au început să crească, Belgia ar putea fi retrogradată de agenţiile de rating.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
