Criza euro rupe coaliţia germană

Politicile financiare ale cancelarului german sunt ţinta unor critici interne fără precedent. Coaliţia la guvernare riscă să se rupă. Angela Merkel riscă să nu obţină o majoritate parlamentară la votul privind stabilizarea euro. Opoziţia propune organizarea de alegeri anticipate.

Angela Merkel, „cea mai puternică femeie din lume", cum a numit-o revista Forbes, este ţinta unor critici dure în sânul propriei coaliţii. După fostul cancelar Helmut Kohl şi actualul preşedinte al Republicii, Christian Wulff, acum membri ai liberalilor, parteneri în Executivul de la Berlin, critică măsurile economice susţinute de Merkel la nivel european. Bundestagul, Camera inferioară a Parlamentului german, va decide în septembrie dacă va valida sau nu noul ajutor pentru Grecia.

Criticată de colegii creştin-democraţi

Şeful comisiei pentru Afaceri Interne din Bundestag, Wolfgang Bosbach (CDU), s-a arătat sceptic în privinţa pachetului de măsuri economice pentru zona euro susţinut de şefa de partid, Angela Merkel. „Ştiu că este o problemă când guvernul nu are majoritatea într-o asemenea chestiune, dar nu pot să votez contra convingerilor mele", a declarat Bosbach, citat de cotidianul „Die Welt". Într-o emisiune la postul de televiziune ZDF, creştin-democratul a avertizat că, aşa cum merg lucrurile, UE se va transforma într-o comunitate a datoriilor comune, lucru pe care nu-l poate accepta". Opinia este împărtăşită şi de şeful fracţiunii parlamentare a liberalilor, Rainer Brüderle, care nu este de acord cu declinarea competenţelor economice ale guvernelor naţionale în favoarea unui guvern european, aşa cum vor cancelarul Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

23 de trădători în Bundestag

Potrivit revistei „Focus", până acum, 23 de parlamentari din coaliţia la guvernare, formată din conservatori (CDU-CSU) şi liberali (FDP), susţin că vor vota împotriva măsurilor susţinute de cancelarul Merkel. În mod normal, coaliţia are 330 din cele 660 de locuri în Bundestag. Însă, dacă nemulţumirea în rândul partenerilor la guvernare se menţine, majoritatea absolută (311 voturi) nu va mai fi întrunită. În plus, la 7 septembrie, pachetul economic de stabilizare a mondei europene intră în dezbaterea Parlamentului, iar Curtea Constituţională germană decide dacă lărgirea prerogativelor Fondului de urgenţă înfiinţat pentru salvarea statelor falimentare (dându-i posibilitatea să cumpere preventiv eurobonduri şi să recapitalizeze bănci) respectă Legea Fundamentală a Republicii federale.

Reprezentantul FMI, Bob Traa (dreapta), în vizită la Atena 

De teama unui eşec la votul din Parlament, stabilit pentru 23 septembrie, vicepreşedinţii grupului parlamentar creştin-democrat, Michael Meister şi Arnold Vaatz, cer colegilor de partid şi celor de coaliţie să strângă rândurile, pentru că opoziţia nu oferă variante mai bune de rezolvare a crizei din zona euro. Meister a subliniat că, dacă votul eşuează, opoziţia formată din social-democraţi şi Verzi va obţine îndatorarea la comun a întregii zone euro.

Opoziţia vrea anticipate

Pentru opoziţie, un eşec al votului la 23 septembrie deschide calea pentru alegeri legislative anticipate - alegerile fiind programate în mod normal abia în 2013. „Dacă Angela Merkel nu obţine majoritatea de la propria coaliţie, organizarea de alegeri anticipate este urmarea logică a lucrurilor. O altă ieşire dintr-o astfel de situaţie (politică) nu văd", a declarat secretarul general al Partidului Social-Democrat, Andrea Nahles, pentru „Kölner Stadt-Anzeiger".

Vizita în Rusia, amânată

Nahles a exclus formarea unei mari coaliţii, pe viitor, cu CDU/CSU. În declaraţiile făcute tabloidului „Bild", cancelarul Merkel s-a arătat optimistă în privinţa unui vot favorabil validării FESF în Bundestag. Şefa Guvernului de la Berlin şi-a amânat totuşi vizita în Rusia, programată pentru începutul lui septembrie. Membri ai conducerii conservatorilor din Bavaria cer modificarea reglementărilor comunitare astfel încât un stat care nu respectă limita de îndatorare stabilită de comun acord să părăsească zona euro.

Discordia: Statele Unite ale Europei

Mai mult, după ce ministrul Finanţelor, Wolfgang Schäuble (CDU), a pledat pentru o renunţare a suveranităţii statelor UE  în domeniul politicilor economice şi financiare, ministrul Muncii de la Berlin, Ursula von der Leyen (CDU) a făcut un pas şi mai îndrăzneţ, ce aminteşte de declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu. „Scopul meu este înfiinţarea Statelor Unite ale Europei", a declarat Von Leyen, citată de revista „Der Spiegel".

Se opun unei asemenea soluţii conservatorii bavarezi (CSU) şi preşedintele Germaniei, Christian Wulff, care a acuzat săptămâna trecută Banca Centrală Europeană că, prin cumpărarea obligaţiunilor spaniole şi italiene, şi-a depăşit cu mult mandatul, conducând UE spre o uniune fiscală ce loveşte chiar în inima democraţiei.

Libia şi incendiile dăunează popularităţii

Angela Merkel se confruntă cu cea mai mare provocare de la preluarea mandatului de cancelar în 2005, în condiţiile în care partenerii de coaliţie o critică nu doar pentru politicile economice, ci şi pentru imobilitatea ei pe plan extern, în mod special în privinţa Libiei, unde Germania a refuzat să intervină militar alături de aliaţii occidentali. La scăderea popularităţii lui Merkel şi a CDU (doar 30% din preferinţe) a contribuit şi stagnarea creşterii economice a Germaniei, în al doilea trimestru al anului. Cancelarului Merkel i se reproşează şi actele de huliganism cu care s-au confruntat oraşele Berlin şi Hamburg. Presa germană a relatat că din cauza măsurilor de austeritate, autorităţile nu au avut suficiente resurse să reacţioneze adecvat. 

"Într-o democraţie liberală, deciziile trebuie luate în parlamentele naţionale.''
Christian Wulff, preşedintele Germaniei

Sute de miliarde pentru stabilitate

Parlamentul german trebuie să valideze în septembrie creşterea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) la 440 miliarde de euro. La summitul din 21 iulie, liderii europeni au decis să acorde FESF prerogative suplimentare.

Grecia nu şi-a făcut lecţiile

O misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunii Europene (UE) s-a aflat ieri la Atena pentru evaluarea trimestrială în urma căreia ar urma să decidă dacă ţara va primi a şasea tranşă de împrumut (opt miliarde de euro) de la organismele internaţionale pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Potrivit cotidianului „Kathimerini", Grecia riscă să nu-şi poată atinge în acest an ţintele fiscale, reprezentanţi ai UE, FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) reproşând Guvernului de la Atena că nu a început aplicarea programului de privatizare a companiilor de stat şi rezultatele slabe în lupta fiscală.

Condiţiile Finlandei

Potrivit condiţiilor impuse de UE şi FMI, Grecia trebuie să-şi reducă deficitul bugetar la 7,6% din PIB în acest an de la 10,5% în 2010. Guvernul finlandez vrea ca agenţia de privatizare a Greciei să autorizeze transferul activelor statului către o companie holding înregistrată la Luxemburg, proprietăţile urmând apoi să fie folosite drept garanţii pentru împrumuturi.

Agenţia de privatizare ar fi singurul acţionar al companiei, dar acţiunile ar fi ţinute în custodie de un terţ, iar compania ar funcţiona sub legislaţia luxemburgheză. Guvernul elen a respins deja sugestiile de a oferi terenuri sau acţiuni deţinute de stat la diverse companii drept garanţie pentru împrumuturi. Iar poziţia Atenei este susţinută şi de cancelarul german Angela Merkel, care totuşi trebuie să facă faţă presiunii interne.

Alături de băncile franceze, cele germane sunt cele mai expuse la criza financiară din Grecia, pentru că deţin miliarde de euro pe titlurile de stat elene. Doar Commerzbank are o expunere de 760 milioane de euro pe titlurile de stat greceşti. Instituţiile financiare germane se gândesc încă dacă vor contribui la asistenţa acordată Greciei. Iar Atena avertizează că dacă la programul de ajutorare nu participă 90% din creditorii privaţi care au titluri elene cu maturitatea între anii 2014 şi 2020, ar putea renunţa la swap-ul de obligaţiuni necesar pentru derularea celui de-al doilea acord internaţional de salvare. Swap-ul are rolul de a reduce datoria de stat a Greciei cu 37 miliarde euro.