Criză de nervi pe axa Berlin-Washington

Parlamentul german a aprobat suplimentarea fondului de urgenţă european destinat salvării statelor aflate în dificultate. SUA arată însă cu degetul spre UE, provocând reacţii dure din partea Berlinului.

Bundestagul a votat ieri cu o mare majoritate în favoarea extinderii Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) la 440 de miliarde de euro - însemnând că statele din zona euro trebuie să depună garanţii de 780 de miliarde de euro. Dintre cei 523 de parlamentari germani, doar trei s-au abţinut şi 85 s-au opus extinderii fondului de urgenţă.

Decizia Bundestagului este un vot de încredere pentru cancelarul Angela Merkel, mai cu seamă că ultimele săptămâni au fost marcate de dispute aprige între partenerii de coaliţie (conservatori şi liberali - unii dintre ei cerând ieşirea Republicii Elene din zona euro) pe tema salvării Greciei. La extinderea FESF, Germania va contribui cu 211 miliarde de euro (în loc de 123 până acum). Nimic nu este însă gratuit.

Un nou vot pentru Grecia

Deputaţii germani şi-au condiţionat acordul pentru ajutorarea ţărilor cu probleme de creşterea puterii de decizie a Bundestagului. Concret, aceasta înseamnă că orice ajutor pentru vreun membru al zonei euro decis de Guvernul de la Berlin va avea nevoie de aprobarea Legislativului german. Acest lucru este însă echivalent cu deschiderea „cutiei Pandorei" , pentru că deputaţii germani urmează să voteze tot în această toamnă asupra celui de-al doilea pachet financiar în valoare de 109 miliarde de euro destinat Greciei. Merkel a câştigat politic, dar nu şi în ceea ce priveşte încrederea populaţiei. O arată sondajele, potrivit cărora 80% din germani nu sunt de acord să scoată din buzunar bani pentru salvarea membrilor „risipitori" ai UE.

Votul din Bundestag riscă să-şi piardă valoarea, în condiţiile în care extinderea FESF trebuie să fie votată de toate cele 17 state membre ale zonei euro. Hopul din parlamentul finlandez a fost depăşit, dar a mai rămas cel din Slovacia (programat la 11 octombrie) - doar una dintre cele zece ţări care mai trebuie să-şi dea acordul pentru suplimentarea Fondului de salvare. Partidul SAS, partener în coaliţia de guvernare de la Bratislava, nu se lasă uşor convins că o ţară săracă, din fostul bloc estic, poate susţine financiar Grecia.

La vestea aceasta se adaugă şi neîncrederea în creştere în moneda europeană a ţărilor care urmau să adere la zona euro. Spre exemplu, Polonia, care se pregăteşte de alegeri parlamentare (9 octombrie), nici nu se mai gândeşte în acest moment să adopte moneda unică. Ministrul de Finanţe de la Varşovia, Jacek Rostowski, susţine că ţara sa nici nu va adopta euro până în 2015.

Grecii nu dau doi bani pe ajutorul FMI

Eforturile statelor europene de a găsi o soluţie pentru salvarea Greciei de la faliment par fără sens în condiţiile în care măsurile de austeritate adoptate de guvernul de la Atena nu sunt aplicate de autorităţile locale şi respinse cu proteste violente de populaţie. Reprezentanţii troicii FMI, Banca Centrală Europeană şi UE au fost întâmpinaţi la Atena de mii de greci furioşi, care le-au strigat ,,luaţi-vă înapoi pachetul de măsuri de austeritate şi ştergeţi-o de aici".

De evaluarea pe care o face troicaacum depinde însă acordarea ultimei tranşe de împrumut Greciei, în valoare de opt miliarde de dolari, bani fără de care statul elen nu va mai putea plăti de la 1 octombrie salariile bugetarilor şi pensiile. Grecii par însă dispuşi să rişte. Protestatarii au blocat ieri sediile mai multor ministere, cerând premierului Giorgios Papandreu să renunţe la noile măsuri de austeritate, care includ o nouă taxă pe proprietăţi şi concedierea a încă 30.000 de bugetari. Grecia are, după Japonia, cea mai mare datorie de stat din lume, însemnând 158% din PIB.

Replici dure între europeni şi americani

Haosul din Europa înglodată în datorii şi în care măsurile de austeritate ale guvernelor se lovesc de protestele populaţiei a atras din nou criticile Statelor Unite. Preşedintele american Barack Obama a reproşat zilele trecute liderilor din zona euro că acţionează extrem de lent în combaterea crizei datoriilor, precizând că sistemul financiar de pe Bătrânul Continent nu şi-a revenit nici până acum după criza din 2007. Situaţia din zona euro, cu precădere cea din Grecia, a mai spus liderul de la Casa Albă, a speriat întreaga lume. Vizibil enervat de remarcile SUA - retrogradate de agenţiile de rating - a fost ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble.

„Este mai uşor să dai sfaturi altora decât să-ţi rezolvi propriile probleme. Sunt pregătit să dau sfaturi guvernului american", a mai spus Schauble. El a calificat ca fiind „stupidă" ideea suplimentării FESF (mult peste 440 de miliarde de euro) agreată şi de secretarul Trezoreriei SUA, Tim Geithner. Acesta din urmă susţine ideea extinderii fondului de urgenţă, astfel încât el să poată salva şi Italia, şi Spania de la un eventual faliment şi să poată recapitaliza băncile din aceste ţări.

Fondul de salvare european

Contributori

Germania - 123 de miliarde de euro
Franţa - 90 de miliarde de euro
Italia - 80 miliarde de euro
Spania- 52 miliarde de euro

Beneficiari

Grecia - 109 miliarde de euro (primul pachet), 110 miliarde de euro (următorul pachet),
Irlanda - 85 miliarde de euro,
Portugalia - 78 miliarde de euro.

Fondul este insuficient pentru o eventuală salvare a Italiei, care are datorii de 1.800 de miliarde de euro.

Criza aduce remanieri şi alegeri anticipate

Criza financiară şi cea a datoriilor de stat au zguduit scena politică din cele 17 state membre din zona euro. În cele mai multe, situaţia economică a dus la schimbarea guvernului. Deşi parlamentarii coaliţiei la guvernare au votat extinderea Fondului de Stabilitate, între conservatori şi liberali aflaţi la putere în Germania există o serie de divergenţe. În Franţa, conservatorii preşedintelui Nicolas Sarkozy au pierdut majoritatea în Senat, în favoarea socialiştilor. În Finlanda, puterea a fost preluată în martie de un guvern minoritar.

La Atena, socialiştii premierului Giorgios Papandreu sunt la conducere din toamna lui 2009, în urma unui vot negativ dat fostului guvern conservator, incapabil să reducă datoriile statului. Irlandezii i-au înlocuit (prin vot) pe conservatori cu social-democraţii după ce ţara a fost nevoită să apeleze la Fondul de urgenţă european, pentru a scăpa de faliment.

La mâna populiştilor

Premierul Silvio Berlusconi a pierdut încrederea populaţiei după ce datoriile statului italian au ajuns la un record de 1.800 de miliarde de euro. În Olanda, după alegerile din iulie 2010, guvernul conservator minoritar este dependent de sprijinul populiştilor şi euroscepticilor conduşi de Geert Wilders. În iunie, conducerea Executivului portughez a fost preluată de conservatori de la socialişti, după ce ţara a avut nevoie de intervenţia financiară a UE. În Slovacia, social-democraţii au pierdut alegerile din 2010 în favoarea conservatorilor din cauza măsurilor anticriză ineficiente. Slovenia n-o duce nici ea mai bine, coaliţia la guvernare riscând să fie îndepărtată de la
putere după alegerile anticipate programate în decembrie.

Alegeri anticipate au loc şi în Spania în noiembrie, iar înfrângerea socialiştilor premierului Jose Luis Zapatero este aprope sigură. În Cipru, guvernul a fost remaniat în august din cauza rezultatelor economice slabe. Tulburările pe piaţa financiară l-au ocolit însă pe premierul liberal al Estoniei, Andrus Ansip, care este în funcţie încă din 2005. El a decis însă schimbarea partenerilor de coaliţie, care a fost legitimată de alegerile din martie anul acesta. În Luxemburg, coaliţia condusă de premierul Jean-Claude Juncker pare stabilă, iar Malta şi Austria sunt şi ele conduse de guverne stabile.