Criza datoriei a trecut. Problemele Americii se agravează

Şomajul a atins 9,2 procente în iunie. Luna trecută, sectorul manufacturier s-a apropiat de nivelul contracţiei. Preşedintele Obama este criticat de democraţi pentru că a cedat în faţa republicanilor. Membrii Tea Party au fost comparaţi cu „teroriştii“.

Camera Reprezentanţilor a votat luni seara creşterea plafonului de îndatorare cu 2,4 trilioane (2.400 de miliarde) de dolari în trei etape. 269 au votat pentru şi 161 împotrivă. Democrata Gabrielle Giffords, rănită grav la cap în timpul unui atac din 8 ianuarie, la Tucson, Arizona, a ţinut să fie prezentă la votul din Camera Reprezentanţilor.

Lidera minorităţii democrate, Nancy Pelosi, a criticat dur acordul, dar i-a convins pe colegii de partid că este o pilulă amară care trebuie înghiţită, astfel că 95 de democraţi au votat pentru. În schimb, 66 de republicani s-au opus, pe motiv că planul nu include suficiente reduceri bugetare. Senatul urma să votează aseară.

Dacă Pelosi a ieşit cu bine din această bătălie, în care a reuşit să impună propunerea ca şi fondurile Pentagonului să fie reduse, Barack Obama a primit cele mai aspre reproşuri chiar din rândurile democraţilor. Aceştia şi-au arătat îndoielile faţă de talentul de negociator ale preşedintelui şi i-au reproşat că a cedat în faţa republicanilor, acceptând să nu crească taxele.

Portiţă deschisă

În realitate, Obama poate creşte taxele, punând capăt excepţiilor decise de fostul preşedinte George W. Bush. Dacă viitorul comitet bipartizan nu va ajunge la o înţelegere privind tăierile bugetare, preşedintele are libertatea de a face economii de un trilion de dolari prin renunţarea la exceptarea de taxe pentru americanii cu venituri mari. De altfel, liderul de la Casa Albă a declarat de nenumărate ori că persoanele ale căror venituri depăşesc 250.000 de dolari anual nu ar trebui să beneficieze de taxe reduse. Mulţi se tem însă că exceptarea s-ar putea extinde şi la clasa de mijloc, ale cărei taxe au fost şi ele micşorate în perioada Bush. Câţiva democraţi au recunoscut că reforma sistemului de taxare se află încă pe agendă.

De cealaltă parte, republicanii nu au fost liniştiţi de asigurările date de liderul Camerei Reprezentanţilor, republicanul John Boehner, potrivit căruia comitetul bipartizan nu va putea propune creşteri de taxe. Ei susţin că nimic nu va împiedica viitorul comitet să facă o astfel de propunere, în cazul în care nu se găseşte o soluţie pentru a face reduceri bugetare de circa un trilion (1.000 de miliarde).

„Sandviciul Satanei" Democratul Emanuel

Cleaver şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acord, în lipsa unor clarificări şi a declarat că republicanii au ce sărbători. „Până nu vedem detaliile, vom fi extrem de sceptici. La prima vedere pare a fi un sandvici al Satanei", aluzie la o prăjitură americană cu glazură de ciocolată şi umplutură de bezea numită „sugar-coated Satan sandwich", dar şi la un hamburger foarte picant. „Am renunţat la prea multe fără a primi nimic în schimb. Am primit o lecţie: republicanii pot întinde coarda până obţin ceea ce doresc", a comentat democratul de Arizona Raul Grijalva, membru al Camerei Reprezentanţilor.  

„Teroriştii" de la Tea Party

„Am negociat cu teroriştii", ar fi spus democratul Mike Doyle, în cadrul unei reuniuni a democraţilor din Congres. „Da, au acţionat ca nişte terorişti", l-ar fi aprobat vicepreşedintele Joe Bidden, potrivit site-ului Politico, citând surse care au participat la întrunire. Purtătoarea sa de cuvânt Kendra Barkoff a negat că Bidden ar fi spus aşa ceva, dar a recunoscut că mai mulţi membri ai Congresului au folosit cuvântul „terorist" referindu-se la Tea Party. „Toţi am arătat ca nişte idioţi. Extremiştii au pus stăpânire pe sistem, iar ăsta nu este un semn bun pentru nimeni", a spus un democrat, referindu-se la disputele aprinse şi îndelungate din Congres pe tema creşterii plafonului de îndatorare.

Noi stimuli fiscali?

Potrivit unor analişti consultaţi de „Bloomberg", Rezerva Federală ar putea recurge la un nou pachet de stimuli fiscali, în condiţiile în care creşterea economică a fost aproape de zero (sub un procent) în prima jumătate de an, şomajul este în creştere, iar sectorul manufacturier dă înapoi. Experţii apreciază că problemele Americii abia acum vor începe.

"SUA trăiesc dincolo de mijloacele proprii. Taxează economia globală şi se comportă ca un parazit al economiei mondiale.''
Vladimir Putin premierul rus

Pieţele, bulversate de sectorul manufacturier

După ce luni au închis pe creştere, în urma acordului din SUA, bursele asiatice au primit o nouă lovitură, tot din Statele Unite. Dolarul s-a depreciat la minime- record faţă de francul elveţian şi yenul japonez. Indicele ISM pentru sectorul de producţie a scăzut puternic în luna iulie, de la 55,3 la 50,9 - cel mai mic nivel din iulie 2009, ceea ce înseamnă o creştere foarte mică a sectorului. Limita de 50 de puncte a indicelui ISM semnalează contracţia. Or, acest lucru s-ar putea întâmpla în lunile următoare, numărul comenzilor noi fiind mai mic decât în prima parte a anului. Cifre îngrijorătoare au venit şi din Rusia, Australia şi Marea Britanie, ţări care au anunţat contractări ale sectorului de producţie. Nici din China nu vin veşti foarte bune, unde indicele de creştere este la cel mai scăzut nivel din martie 2009, iar comenzile externe au scăzut pentru a treia lună consecutiv.

Noile locuri de muncă: puţine şi scumpe

În timp ce republicanii şi democraţii s-au certat în ultimile luni asupra ridicării plafonului datoriei publice, economia Statelor Unite a dat semne clare că se zbate încă să-şi revină după recesiunea îndelungată. Astfel, în luna iunie, şomajul a atins 9,2%, cel mai ridicat nivel din acest an. Doar 18.000 noi locuri de muncă au fost create în iunie, cele mai puţine din ultimile nouă luni. Potrivit publicaţiei „Bloomberg", pentru a menţine o rată stabilă a şomajului este nevoie de 125.000 de noi joburi lunar şi de 200.000 pentru a reduce cu un procent rata anuală.

Problema cea mai gravă a Americii, şomajul  Foto: AFP

Cifrele reprezintă o lovitură în plus pentru preşedintele Barack Obama, care îşi făcuse o prioritate din crearea de noi locuri de muncă. Recesiunea a provocat pierderea a 8,75 milioane de locuri de muncă, iar Obama a promis peste 3,5 milioane de joburi până în 2010 şi a alocat sume mari de bani în acest sens, în special pentru crearea de joburi „verzi" (care au legătură cu protejarea mediului).

Cifre recente publicate de Casa Albă arată că stimulii fiscali pentru crearea sau salvarea a 2,4 milioane de locuri de muncă s-au ridicat la 666 miliarde de dolari în total. Adică un loc de muncă a costat 278.000 de dolari.În aşteptarea cifrelor privind şomajul pe iulie - care vor fi publicate vineri -, experţii apreciază că viitoarele tăieri bugetare vor adânci şi mai mult această problemă. Potrivit unui sondaj făcut de Bloomberg News în rândul a 62 de economişti, este posibil ca numărul noilor locuri de muncă să fie de 90.000 în iulie. Dacă cifra va fi confirmată şi oficial, ea mai poate aduce o gură de oxigen, fiind net superioară celor din iunie şi mai. 

Mexicanii revin acasă

Potrivit unei publicaţii locale, imigranţii ilegali veniţi din Mexic în California au început să se întoarcă acasă. Mexicanilor le este mult mai uşor să găsească de lucru acasă, mai ales în sectorul construcţiilor, pe fondul creşterii economice. În ultimul timp, 300.000 de imigranţi au revenit în Mexic, stimulaţi şi de noile reglementări privind creditarea pentru achiziţionarea şi construirea de locuinţe.Economia SUA a crescut cu 0,4 procente în primul trimestru al anului şi cu 1,3% în al doilea, în timp ce economia Mexicului a crescut cu peste 4% în ambele trimestre.

Risc de recesiune

Contractarea sectorului de producţie, scăderea consumului - pentru prima dată în ultimii doi ani - şi şomajul ridicat măresc riscul unei recăderi în recesiune. Dacă rata şomajului creşte în medie cu peste 0,35 procente timp de trei luni, economia SUA poate intra din nou în recesiune în următoarele şase luni, apreciază economiştii de la Goldman Sachs. „Experienţa arată că piaţa muncii este pivotul unei creşteri durabile a economiei", a declarat Andrew Tilton, de la Goldman Sachs.

9,2% a fost rata şomajului în Statele Unite în luna iunie.

Centru-mamut pentru imigranţi în Franţa

La Mesnil-Amelot (în apropiere de aeroportul Roissy) a fost inaugurat luni un mare centru pentru imigranţii ilegali care îşi aşteaptă expulzarea. Complexul este organizat în şase unităţi de locuit de 40 de locuri, grupate în jurul a două clădiri administrative. O dublă incintă marcată de grilaje şi sârmă ghimpată înconjoară întreaga tabără, echipată cu camere (de supraveghere) şi detectori de mişcare. „Deschiderea centrului, cel mai mare din Franţa, arată că izolarea a devenit un model banal de gestionare, control şi îndepărtare a populaţiilor migrante", explică Cimade, o organizaţie pentru apărarea drepturilor străinilor. Ritmul expulzărilor a crescut în Franţa din luna mai, ministerul de Interne anunţând că ar putea mări numărul celor expulzaţi de la 28.000 la 30.000.

Pe de altă parte, în urmă cu două zile, AFP publica un reportaj făcut la Baia Mare unde autorităţile locale au construit un zid care să separe rromii de restul oraşului. Zidul înalt de un metru şi 80 de centimetri şi lung de 100 de metri, care desparte o şosea de blocuri locuite mai ales de romi, a provocat dezbateri aprinse, spun jurnaliştii. Apărătorii drepturilor omului îl denunţă ca o formă de discriminare etnică, dar primăria susţine că este vorba doar de prevenirea accidentelor rutiere. Reporterii au stat de vorbă cu rromii, care mărturisesc că se simt ca la închisoare. Mulţi au refuzat să fie filmaţi însă, de teamă că vor fi evacuaţi. În spatele zidului, jurnaliştii de la AFP au descoperit, în primul rând, sărăcie. Alimentarea cu apă a fost întreruptă, deoarece locatarii nu plăteau facturile, şi toată lumea se aprovizionează de la un singur robinet, în curtea plină de noroi.