Criza Greciei contaminează Italia, Spania şi Portugalia
0Lipsa de încredere în solidaritatea din zona euro, problemele interne şi datoria uriaşă au transformat Italia în noul punct fierbinte al crizei. Există temeri în privinţa Spaniei şi Portugaliei. Bursele europene au deschis ieri în scădere, cu deprecieri mari ale acţiunilor din sectorul bancar. Bursa din New York a avut luni cea mai slabă şedinţă din ultima lună.
Bursa din Milano a continuat şi ieri prăbuşirea începută vineri, când a închis pe pierdere, 3,5%. Tot pe pierdere s-a încheiat şi şedinţa de luni - 4%, pentru ca ieri, în numai câteva ore, să mai piardă 3,5%. Acţiunile băncilor italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo au coborât cu 7%, respectiv, 5,6%, în timp ce indicele bancar al Bursei din Atena s-a depreciat cu 6,4%. În cazul Italiei, rata dobânzii la împrumuturile pe 10 ani a urcat la 5,71%, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.
Lipsa de încredere
Alături de impasul politic privind nivelul de îndatorare al SUA, temerile referitoare la extinderea crizei datoriilor la alte ţări din zona euro au afectat şi Bursa din New York. Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 1,2%, iar Piaţa Nasdaq cu 2%. „Seismul" a fost resimţit şi pe bursele din Asia şi Australia. Pieţele erau cu ochii pe Italia de mai mult timp, dar criza şi negocierile prelungite privind Grecia „le-au distras" atenţia. O serie de analişti apreciază că lipsa de încredere în solidaritatea din zona euro şi recentele tensiuni apărute între premierul Silvio Berlusconi şi ministrul său de Finanţe, Giulio Tremonti, au transformat Italia „în noul punct fierbinte" al crizei datoriilor. „Nu există o bază reală pentru aversiunea pieţelor faţă de Italia. În realitate avem de-a face cu o criză de încredere", susţine Jan Randolph, de la firma de consultanţă IHS Global Insight din Londra.
Merkel face presiuni
De altfel, miniştrii de Finanţe reuniţi şi luni şi ieri la Bruxelles nu au pus pe masă prea multe măsuri concrete. Liderul zonei euro, Jean-Claude Juncker, a declarat că regulile fondului de stabilitate în valoare de 750 de miliarde de euro vor fi modificate, dar detaliile vor fi stabilite în curând. Premierul grec, Giorgios Papandreu, i-a avertizat pe colegii europeni să pună capăt neînţelegerilor privind rezolvarea crizelor pentru a oferi un mesaj clar pieţelor sceptice. În speranţa unei potoliri a pieţelor, cancelarul german, Angela Merkel, l-a sunat pe Silvio Berlusconi şi i-a cerut adoptarea cât mai curând posibil a pachetului de austeritate. Giulio Tremonti a plecat de urgenţă de la Bruxelles la Roma pentru a se pregăti de „confruntarea" din Parlament. Potrivit Reuters, opoziţia de centru-stânga a cerut votarea pachetului de austeritate în Senat mâine, iar în Camera Inferioară, duminică.
Austeritate amânată
Dacă politicienii europeni insistă pe adoptarea pachetului de austeritate, mulţi analişti dau vina tocmai pe acest program nu prea „drastic", aşa cum îl caracterizează presa italiană. Guvernul şi-a propus ca în următorii trei ani să reducă 47 de miliarde de euro de la datoria publică. „O picătură într-un ocean", dat fiind că, potrivit datelor Băncii Naţionale Italiene, la sfârşitul lunii aprilie, datoria atingea 120% din PIB, adică 1.890 de miliarde de euro. Tremonti îşi apără însă proiectul de austeritate şi crede că va reuşi să reducă deficitul bugetar la 0,2% din PIB în 2014, de la 4,6% în 2010 şi 3,9% previzionat pe anul în curs. Cele mai contestate măsuri din pachet sunt îngheţarea pensiilor şi a salariilor bugetarilor, restructurării în sectorul public, creşterea taxei pe valoare adăugată cu 1% - care se va aplica însă doar după alegerile din 2013 - şi a impozitelor pe contracte financiare cu 0,15%, reducerea subvenţiilor pentru administraţiile locale şi noi taxe în domeniul sănătăţii.
Optimismul lui Giulio Tremonti nu a fost însă împărtăşit niciun moment de pieţe şi de către agenţiile de rating. La o zi după prezentarea măsurilor, Standard & Poor's a coborât perspectiva Italiei de la „stabilă" la „negativă". Motivaţia agenţiei de evaluare: previziunile privind creşterea economică sunt sumbre: 1,3% pentru perioada 2011-2014, după ce în primul trimestru al acestui an a fost de doar 0,1%.
Apatie şi inerţie
„Planul de austeritate al ministrului italian de Finanţe este valid, însă construit într-o manieră care să evite adevărata austeritate până în 2013, adică exact miezul următorului ciclu electoral", spune Steen Jakobsen, economist-şef la Saxo Bank. De altfel, el crede că alegerile de anul viitor din mai multe state europene, şi în special cele din Spania, se vor constitui într-un alt factor cu efecte negative asupra soluţionării crizei. Jakobsen pune problemele Spaniei şi ale Italiei mai degrabă pe o anumită apatie şi inerţie generală care împiedică aşezarea economiilor „pe drumul cel bun" şi mai puţin pe o contagiune. Alegerile care vor avea loc anul viitor în mai multe ţări europene sunt un alt factor cu efecte negative asupra crizei.
Prea mari pentru a fi salvate
Economiştii sunt destul de sceptici în privinţa capacităţii de a salva ţări precum Spania sau Italia. „Comunitatea internaţională poate salva Grecia, Irlanda şi Portugalia, dar nu poate salva Spania, un contributor mult prea important al zonei euro", crede Laurent Geronimi, director al Swiss Life Gestion Privée, subsidiară a Swiss Life Holding, companie de asigurări. Şeful Commerzbank, Martin Blessing, e şi mai pesimist. „Nicio umbrelă de salvare nu este suficientă pentru salvarea Spaniei şi chiar a Italiei", a declarat Blessing pentru „Frankfurter Allgemeine Zeitung".
Franţa şi Germania câştigă
În timp ce Atena plânge, Parisul şi Berlinul râd, notează „Le Point" făcând o comparaţie asupra evoluţiei ratei dobânzilor la împrumuturi pe 10 ani. Astfel, în timp ce dobânzile au explodat în cazul Greciei, Portugaliei sau Irlandei, Franţa şi Germania se bucură de o rată tot mai scăzută. Iar explicaţia este cât se poate de simplă: investitorii se îndreaptă spre economiile sigure. În 2002, dobânzile la împrumuturile pe 10 ani pentru ţările din zona euro se situau între 4 şi 5%. Zece ani mai târziu diferenţele sunt uriaşe. Dobânzile pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda au sărit pentru prima dată de 14%. De cealaltă parte, Germania a reuşit în ultimii ani să-şi menţină o rată a dobânzii între 2 şi 3% - 2,81% în prezent. Nici Franţa nu stă rău -
3,43%, chiar dacă distanţa faţă de Germania a mai crescut.
Italia: „Reforma structurală trebuie făcută acum"
Ministrul de Externe italian Franco Frattini a denunţat ieri „un atac pur speculativ" al pieţelor financiare asupra Italiei, explicând că băncile italiene sunt mai solide decât cele din alte state UE. Specialiştii în economie italieni spun însă că de vină sunt recentele măsuri economice adoptate de Guvernul Berlusconi - insuficiente. „Din decretul pentru etapele dezvoltării, din legea pentru reforma fiscală şi din proiectul de lege referiror la simplificare nu reiese un impuls suficient de puternic pentru o creştere economică de durată", este părerea preşedintelui Rete Imprese Italia, Ivan Malavasi, exprimată ieri în faţa comisiilor de Bilanţ ale Camerei deputaţilor şi Senatului.
„Parcursul creşterii economice ar trebui să conţină reforme structurale imediate şi liberalizări credibile, singurele care pot întări, în aprecierile investitorilor, senzaţia că Italia îndeplineşte condiţiile pentru a-şi rezolva problemele de creştere economică", mai susţine Malavasi. Economistul italian este de părere că măsurile de austeritate adoptate până în prezent şi simplele „cosmetizări" ale unor legi deja existente, nu sunt suficiente pentru a scoate Italia din impasul economico-financiar. Cât îi priveşte pe reprezentanţii opoziţiei, aceştia au spus un „da" condiţionat pentru a aproba în timp scurt amendamentele propuse de Cabinetul Berlusconi. Condiţia pusă de lidera opoziţiei din Senat, Anna Finocchiaro, este ca „Berlusconi să plece imediat după adoptarea amendamentelor".
" Comunitatea internaţională poate salva Grecia, Irlanda şi Portugalia, dar nu poate salva Spania, un contributor mult prea important al zonei euro. "
Laurent Geronimi director Swiss Life Gestion Privée
" Miniştrii de Finanţe din zona euro nu mai exclud default-ul Greciei, aşa că grupul de lucru al Eurogroup are mai multe opţiuni şi o mai mare libertate de a acţiona. "
Jan Kees de Jager ministrul olandez de Finanţe
Grecia: falimentul parţial nu e exclus
Miniştrii Finanţelor din zona euro nu exclud declararea falimentului de stat parţial al Greciei. Este cea mai importantă dintre concluziile reuniunii Eurogrup de la Bruxelles, unde timp de nouă ore s-au negociat cele mai bune soluţii de salvare a Greciei. „Din păcate, declararea incapacităţii de plată a Greciei reprezintă o opţiune pe care o luăm în calcul", a declarat ministrul olandez al Finanţelor, Jan Kees de Jager. Miniştrii de Finanţe au promis Atenei credite mai ieftine, maturităţi mai lungi şi un fond de asistenţă mai flexibil.
„Mi-e foame“: criza creşte numărul săracilor din Grecia
Temerile BCe
„Participarea investitorilor privaţi la al doilea plan de susţinere a Greciei este inevitabilă", a apreciat ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble. Miniştrii de Finanţe UE nu au reuşit să cadă de acord asupra formulei concrete de implicare a băncilor, fondurilor de pensii şi a companiilor de asigurări în acoperirea unei părţi din costul celui de-al doilea pachet de împrumuturi pentru Grecia, astfel încât povara financiară să nu revină doar statelor şi contribuabililor. Contribuţia sectorului privat ar fi de 30 de miliarde de euro din programul de asistenţă de 110 miliarde de euro.
Cotidianul „Le Point" aminteşte că agenţiile de evaluare financiară au tendinţa să considere orice formă de participare a băncilor ca reprezentând un faliment parţial sau „selectiv". Oricum, Banca Centrală Europeană se opune vehement ideii de faliment parţial sau „selectiv", cum este numit în jargonul finanţiştilor, pentru că se teme că acest lucru ar duce la extinderea crizei datoriilor (Îndatorarea Greciei va ajunge anul acesta la 158% din PIB) în întreaga zonă euro.
Nimeni nu părăseşte barca euro
Indiferent de situaţie, „nimeni nu va părăsi zona euro", a asigurat ministrul luxemburghez de Finanţe, Luc Frieden. „Este o dezbatere dificilă, din care totuşi a reieşit că suntem toţi de acord că trebuie să facem orice pentru a asigura stabilitatea zonei euro", a declarat el. Nici FMI nu este încă pregătit să discute termenii celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde. „Grecia a muncit mult pentru reducerea deficitelor şi pentru consolidarea fiscală, în cuantum de circa 5 % din PIB, ceea ce este un succes semnificativ. Ştim cu toţii însă că nu este suficient, că mai trebuie lucrat", a spus ea.
De la turci, pe datorie
Soluţiile vagi anunţate de Eurogrup şi declaraţiile şefei FMI au dus la căderea burselor europene şi la deprecieri importante ale acţiunilor din sectorul bancar, în special în Grecia şi Italia. În acest timp, grecii afectaţi de concedieri şi tăieri salariale cumpără pe datorie de la vecinii turci. Comercianţii din oraşul de graniţă Edirne le oferă grecilor baclava, pâine şi haine pe datorie. „Grecii sunt oameni cinstiţi. Câteodată le dăm bunuri fără să cerem nici măcar un angajament scris. Aduc banii la timp", a spus un vânzător turc.
Se încarcă comentariile...
