Cocktail exploziv pentru o nouă criză

În 2011, preţurile în creştere ale ţiteiului, ale materiilor prime şi ale alimentelor vor scumpi viaţa mai ales în ţările dezvoltate. Ritmul de creştere economică va fi impus de ţările emergente, în special China, India şi Brazilia, în timp ce Europa se chinuieşte încă să iasă din criză. 

Economia globală îşi va încetini creşterea anul acesta. Felia ţărilor emergente din această creştere va fi însă mai mare, potrivit estimărilor făcute de Banca Mondială. PIB-ul global ar putea creşte cu 3,3% în 2011, faţă de 3,9% în 2010.

În schimb, în ţările emergente creşterea va fi de şase procente. Cea mai proastă veste vine pentru ţările bogate. Banca Mondială estimează o creştere economică de doar 2,4% în medie pentru aceste state. Veştile bune sunt pentru China şi India, ale căror economii vor creşte cu 8,7%, respectiv, cu 8,5%.

„Suntem foarte îngrijoraţi în ceea ce priveşte preţul la alimente. Ne-am putea confrunta cu o situaţie similară cu cea din 2008, chiar dinainte de izbucnirea crizei financiare", a avertizat Hans Timmer, director în cadrul BM, citat de „BBC News".

În 2008, creşterea preţurilor la alimente a provocat proteste în mai multe ţări. Timmer dă însă asigurări ca situaţia va fi „uşor diferită", întrucât rezervele de grâne sunt mult mai mari. Îngrijorarea instituţiei priveşte şi preţurile în creştere la energie şi bunuri de consum.

Barilul de ţiţei, spre 100 de dolari

Avertismentele Băncii Mondiale survin în momentul în care preţul ţiţeiului ameninţă să atingă graniţa psihologică de 100 de dolari pe baril. Ieri, preţul barilului de ţiţei Brent în contractele futures (cu livrare în luna februarie) a urcat după prânz la 98, 66 de dolari, pentru ca la închiderea Bursei să coboare la 98,28 de dolari. Pe bursele din SUA, barilul de petrol a atins 91,70 de dolari.

„Pare să fie doar o chestiune de timp până când se va atinge pragul de 100 de dolari, deşi este puţin probabil ca acest prag să fie atins în primul trimestru al acestui an", au declarat experţi de la JBC Energy, citaţi de Reuters.

Alţi analişti sunt ceva mai alarmaţi, susţinând că redresarea economică poate fi afectată, dacă producătorii de ţiţei nu vor fi de acord să mărească producţia. „Credem că în acest context OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) trebuie să crească producţia", a afirmat Sabine Schels, de la Merrill Lynch. „Dacă OPEC nu acţionează în mod responsabil, am putea ajunge în situaţia din 2008, când am avut creşteri mari la preţul ţiţeiului şi apoi colapsul aferent", a adăugat Schels.

Un oficial al OPEC a replicat însă că lumea poate suporta un preţ al ţiţeiului de 100 de dolari, astfel că extracţia nu va creşte. „Extragem suficient ţiţei şi nu vom mai avea întâlniri pe acest subiect în perioada următoare, decât dacă vor exista semne că tendinţa se stabilizează", a spus libianul Shokri Ghanem, punând creşterea actuală pe seama unor factori „trecători". „Cred că un preţ de 100 de euro reprezintă o corectare şi o compensare pentru căderea dolarului şi pentru creşterea preţurilor la alte bunuri, în special la alimente", a mai explicat Ghanem.

Creşteri în lanţ

Cum orice majorare a preţului la ţiţei implică scumpiri în lanţ, în primul rând la alimente, tabloul pe 2011 pare destul de sumbru. Iar Europa este fragilă în faţa acestei avalanşe de scumpiri. Prinşi între chingile unei rate ridicate a şomajului şi o creştere economică destul de mică, europenii vor mai trebui să suporte şi creşterea preţului benzinei şi pe cea a gazelor naturale - în Europa, preţul acestora din urmă fiind legat de cel al benzinei.

Marii distribuitori i-au anunţat deja pe retaileri că aproape orice, de la carne şi pâine şi până la blugi, va costa mai mult în 2011, scrie „La Repubblica". Scumpiri care duc la inflaţie. În luna decembrie, preţurile din zona euro au fost mai mari cu 2,2% faţă de 2009. Banca Centrală Europeană sperase că pragul de două procente nu va fi atins. În 2010, preţurile la materiile prime au crescut în Germania cu 5,9% faţă de 2009, cifra reprezentând un indicator pe viitor al nivelului inflaţiei, potrivit Institutului Federal de Statistică. O creştere atât de mare nu s-a mai înregistrat din 1981 - 7,7%.

În alte condiţii, BCE ar fi crescut rata dobânzilor pentru a menţine preţurile scăzute. În actualul context însă, o creştere a dobânzilor ar afecta redresarea economică şi ar lovi puternic datoriile publice ale ţărilor cu probleme din zona euro: Grecia, Spania, Irlanda, Portugalia, Spania, Belgia sau Italia. Posibilitatea de a creşte rata dobânzilor există totuşi.

Dacă inflaţia nu va creşte, Germania va insista ca BCE să crească dobânzile. Adunând toate aceste ingrediente, Europa ar putea fi aruncată anul acesta într-o nouă criză economică şi chiar politică, sunt de părere jurnaliştii cotidianului „La Repubblica".

Americanii scumpesc soia şi porumbul

Pe fondul previziunilor nu tocmai îmbucurătoare, Departamentul american al Agriculturii a furnizat, miercuri, „o surpriză" puţin gustată de cei afectaţi, notează presa americană. Departamentul a anunţat că producţia de soia şi de porumb de anul trecut a fost mai mică decât se estimase.

Prin urmare, preţurile la porumb şi soia au crescut brusc, cu patru procente într-o singură zi. Seceta din Argentina va influenţa şi ea negativ preţul la soia şi porumb. Cel mai probabil se va majora şi preţul grâului, din cauza inundaţiilor din Australia. Iar cererea pentru aceste produse este tot mai mare pe plan mondial. „Vinovatul" de serviciu este însă China, mare consumatoare de soia, dar şi de porumb.

Şi mai multă austeritate

În pofida tăierilor bugetare imense decise anul trecut, ţările din UE au fost avertizate de Bruxelles că aceste măsuri nu au fost suficiente şi că este nevoie de noi măsuri de austeritate. Fără schimbări majore în funcţionarea economiei, Europa va stagna şi va fi condamnată la un cerc vicios.

Consecinţele „războiului" metalelor rare

O altă problemă cu care se vor confrunta economiile mondiale în acest an este „războiul" declanşat de China pe piaţa metalelor rare. La sfârşitul anului trecut, China, care controlează această piaţă în proporţie de 97%, a decis să reducă cu 35% exporturile de metale rare, în prima jumătate a anului 2011.

Decizia urmează altor reduceri la exportul de metale rare făcute de guvernul de la Beijing în ultimii ani. Consecinţele nu sunt deloc neglijabile, metalele rare fiind folosite la fabricarea rachetelor, bateriilor, eolienelor, televizoarelor, maşinilor cu emisii reduse etc. Reducerea exporturilor se va reflecta şi în preţul benzinei pe piaţa americană. Mai multe rafinării, care folosesc metale rare, se confruntă deja cu costuri mai mari la procesarea benzinei. Pentru a-şi proteja profiturile, rafinăriile ar putea adăuga 0,27 de cenţi la litrul de benzină, potrivit cotidianului „The Wall Street Journal".

Problema metalelor rare a figurat şi pe agenda discuţiilor pe care vicepremierul chinez, Li Keqiang, le-a avut săptămâna trecută în timpul vizitei la Berlin. Ministrul german al Economiei, Rainer Brüderle, i-a reamintit oaspetelui din China că metalele rare reprezintă o necesitate pentru „progresul tehnologic al ţărilor industrializate".