Citadela Masyaf dezvăluie secretele asasinilor

Cetatea, care se află pe teritoriul Siriei, a fost recent introdusă în circuitul turistic Cuibărită la poalele munţilor de pe coasta siriană, o veche citadelă a fost introdusă în

Cetatea, care se află pe teritoriul Siriei, a fost recent introdusă în circuitul turistic

Cuibărită la poalele munţilor de pe coasta siriană, o veche citadelă a fost introdusă în circuitul turistic. Este vorba de "citadela asasinilor" care, datorită lucrărilor de restaurare şi excavare, a făcut dezvăluiri despre misterele unei secte medievale care a dat fiori de groază în istorie.

Puţină lume ştie că "asasin" este un cuvânt preluat din Siria, unde "secta asasinilor", despre care a povestit şi Marco Polo, era cunoscută sub numele de "hasasini", care înseamnă în limba arabă "cei care folosesc haşiş".
Între secolele XI şi XIII, secta a terorizat regiunea unde astăzi se află Siria, Iran şi Irak. Motivaţia: reconstituirea califatului fatimid din Egipt.

Din munţi, tineri antrenaţi să ucidă - îmbuibaţi cu haşiş ca să aibă curaj - cărora li se promitea paradisul în schimbul asasinării duşmanilor, năvăleau asupra Damascului, Teheranului şi Bagdadului. Secta asasinilor, condusă iniţial de Hassan ben Sabbah, nu folosea armate mari, ci asasinate punctuale. A ucis sultani, viziri, califi ai Egiptului şi Bagdadului.

A ajuns să controleze 70 de castele din munţii Siriei şi Iranului. Marele cuceritor Saladin a asediat castelul Masyaf în secolul XII, lansând un atac împotriva asasinilor care aveau reputaţia de mari luptători. Nu a reuşit.

"Oricine se va lega de castelul asasinilor va muri", spunea conducătorul sectei de la acea vreme. Saladin însuşi abia a scăpat cu viaţă. Arheologii se minunează de rezistenţa fortăreţei, în condiţiile unui slab sistem de apărare. Ei au descoperit şi un tunel secret pentru salvare, o baie tradiţională şi un sistem de canale destinat colectării apei de ploaie.