Ciocnirea civilizaţiilor şi urmările sale sângeroase

În ultima vreme, intoleranţa religioasă, culturală şi chiar de orientare sexuală face tot mai multe victime inocente.

După gestul inexplicabil al unui sergent american, care duminică a ucis 16 civili afgani, între care nouă copii şi trei femei, într-un sat din provincia Kandahar, întrebarea pe care şi-o pun acum aliaţii americanilor din Afganistan este : „Sunt nebuni aceşti yankei? Cum s-a putut ajunge la un asemenea masacru?". Soldaţii americani primesc instrucţiuni cum să se comporte într-o ţară musulmană şi ce reguli trebuie să respecte.

În plus, sergentul care a comis masacrul mai fusese în trei misiuni în Irak, iar explicaţia că ar fi suferit un traumatism cranian în Irak nu este suficientă pentru a potoli spiritele. Iar până în prezent au existat o mulţime de incidente care să zdruncine încrederea afganilor în războiul de eliberare de sub teroarea talibanilor.

După arderea Coranului într-o unitate militară, imaginile în care câţiva soldaţi urinau pe cadavrele unor afgani, gestul sergentului american a pus şi mai mult gaz pe foc. Întreaga situaţie alunecă spre ceea ce Samuel Huntington numea „ciocnirea civilizaţiilor". Lumea musulmană este din nou furioasă începând din Afganistan şi Pakistan şi până în comunităţile de musulmani din Europa şi SUA.

Misiunea occidentală, compromisă

Arderea Coranului poate că a fost considerată de soldaţii americani ca o pedeapsă pentru deţinuţi, pe care îi bănuiau că schimbau mesaje secrete între ei cu ajutorul acestor cărţi sfinte, dar a fost o eroare gravă de judecată pentru că populaţia afgană, dar şi musulmanii din toată lumea au tratat acest gest ca pe un atac la cultura, religia şi civilizaţia lor. Şi europenii au agitat apele în lumea musulmană, după publicarea unor caricaturi cu profetul Mahomed (în numele dreptului la libertatea de exprimare) şi interzicerea purtării vălului islamic de către femeile musulmane în public, în mai multe ţări europene.

Acum, şi mai violent decât oricând, americanii sunt urâţi, şi o dată cu ei, toţi occidentali care sunt în Afganistan şi în întreaga lume arabă. Misiunea de instruire a armatei şi poliţiei afgane, în vederea retragerii trupelor străine în 2014, poate fi compromisă. Procesul de restructurare a administraţiei publice afgane a devenit şi aceasta o provocare. Scuzele publice ale comandantului ISAF, ale preşedintelui Barack Obama şi apelurile la calm ale preşedintelui afgan Hamid Karzai nu sunt suficiente pentru a restabili calmul.

Spirala violenţei creşte şi nu numai împotriva americanilor, ci şi împotriva guvernanţilor afgani sprijiniţi de SUA. Ieri, delegaţia trimisă de Executivul de la Kabul pentru a ancheta uciderea celor 16 civili a fost atacată în apropiere de locul masacrului. Potrivit corespondentului AFP, doi dintre fraţii preşedintelui Karzai se aflau în delegaţie. Un soldat a fost ucis şi un poliţist a fost rănit de tiruri de armă.

Marea Britanie: războiul cruciuliţelor

Dar intoleranţa nu se manifestă numai interreligios. Zilele acestea, în Marea Britanie, se poartă un război juridic între stat şi doi cetăţeni ai săi. La Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt analizate în prezent două cazuri asemănătoare. Stewardesa Nadya Eveyda, angajată a companiei British Airways, şi sora medicală Shirley Chaplin au fost private de posibilitatea de a-şi practica meseria, deoarece au refuzat să se supună interdicţiei şefilor de a purta crucea peste uniformă.

Cele două femei au văzut în acest lucru încălcarea celui de-al nouălea articol al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, unde este stipulat dreptul la libertatea de gândire, conştiinţă şi religie. Guvernul britanic s-a aflat de partea patronilor. Acesta susţine că purtarea crucii nu este o cerinţă obligatorie a creştinilor. Prin urmare, această interdicţie este o problemă ce ţine de regulile companiei şi nu este o discriminare pe motive religioase.

Şiiţii şi sunniţii se războiesc şi în Belgia

Reprezentanţi musulmani din Belgia au acuzat luni seară mişcarea salafistă sunnită de provocarea incendiului criminal ce a vizat Centrul Islamic Rada, cea mai importantă moschee şiită din Bruxelles. În incendiu a murit asfixiat şi imamul.

Vicepreşedintele Executivului musulmanilor din Belgia, Isabelle Praile, ea însăşi şiită, a apreciat că probele adunate de la moschee indică o acţiune a extremiştilor salafişti. Poliţia a declarat că este prea devreme să se pronunţe. Un alt lider şiit, Azzedine Laghmich, care lucra la moschee, a afirmat de asemenea că sloganurile strigate de agresorul care a incendiat moscheea indică mişcarea salafistă antişiită. Laghmich susţine că moscheea vizată a primit în trecut scrisori de ameninţare. El a reclamat „ura predicată în anumite moschei" salafiste din oraş. Tensiunile dintre cele două ramuri ale religiei musulmane au crescut în intensitate în mai multe state.

Cruciuliţele, motiv de controversă în Marea Britanie

Tinerii „emo", ucişi în Irak

Fenomenul „emo" este răspândit în întreaga lume în rândul tinerilor şi a ajuns şi în Irak. Este binecunoscută atitudinea musulmanilor faţă de influenţele occidentale, pe care le resping cu înverşunare, dar aici reacţia la adresa lor a luat forme abdominabile. Peste 90 de tineri au fost ucişi cu pietre în Irak de radicalii musulmani, care consideră că aceştia nu respectă îndrumările religioase.Această aşa-zisă poliţie morală a primit chiar şi acordul Ministerului Educaţiei, care le-a permis intrarea în şcoli pentru a-i identifica pe aceşti presupuşi „adoratori ai diavolului".

Pentru irakieni, un popor religios care încearcă să se debaraseze de influenţa Vestului, prezentă de la invazia americană din 2003, cuvintele „emo" şi „homosexual" au devenit sinonime, relatează Newser.com.

Ciocniri interreligioase în Nigeria şi în Egipt

O situaţie potenţial explozivă este şi între comunităţile de creştini şi musulmani din Nigeria şi Egipt. Duminică, cel puţin 20 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte câteva zeci au fost rănite în urma unor ciocniri violente între creştini şi musulmani, în Nigeria. Violenţele au izbucnit după ce un atentat sinucigaş cu bombă a avut loc lângă o biserică romano-catolică din oraşul Jos, potrivit Ria Novosti.

O moschee, incendiată la Bruxelles

În urma atentatului, provocat cel mai probabil de un islamist, potrivit preoţilor din lăcaşul de cult romano-catolic, au murit cel putin zece creştini. În Egipt, începutul de an a fost marcat de atacuri ucigaşe care i-au vizat pe creştinii copţi. La 1 ianuarie 2011, peste 20 de persoane au fost ucise la ieşirea de la slujba de anul nou, în Alexandria, cel de-al doilea cel mai important oraş din ţară.