Cine a câştigat şi cine a pierdut din criză

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De la declanşarea crizei, săracii au sărăcit şi mai mult, iar bogaţii şi-au mai rotunjit conturile. Clasa de mijloc tinde să dispară. Franţa are aproape 8,2 milioane de locuitori, din totalul de 63 de milioane, ale căror venituri lunare sunt mai mici de 950 de euro. 

Potrivit unui studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice (Insee), în 2009, numărul persoanelor sărace din Franţa se apropia de 8,2 milioane, adică 13,5% din totalul populaţiei. În această categorie sunt incluşi francezii care trăiesc cu mai puţin de 950 de euro pe lună. Din cei 8,2 milioane, circa 4,5 milioane au venituri mai mici de 773 de euro.

Scăderea nivelului de trai este o consecinţă a crizei. Înainte de declanşarea acesteia, între 2005 şi 2008 nivelul de trai în Franţa s-a ameliorat uşor, cu 2%. Studiul publicat ieri arată că, în timp ce aproape toate categoriile socio-profesionale au fost afectate, cei mai loviţi au fost cei cu venituri mici. Iar situaţia lor ar fi putut fi şi mai tragică, dacă guvernul nu ar fi luat măsuri sociale şi fiscale pentru a-i ajuta pe cei cu venituri mici.

 Diferenţa dintre săraci şi bogaţi s-a adâncit şi mai mult. Astfel, în timp ce nivelul de viaţă al 10% dintre cei mai săraci francezi a scăzut cu 1,1%, nivelul de viaţă al celor cu venituri medii a crescut cu 0,4% în 2009 faţă de 2008. În această categorie sunt francezi care câştigă 1.590 de euro lunar. Cel mai bine au trecut prin criză francezii bogaţi, al căror nivel de trai a crescut cu 0,7%. De altfel, şi în anii de dinaintea crizei, veniturile lor au crescut semnificativ. La acest fenomen au contribuit şi scutirile de taxe de care beneficiază mulţi francezi cu venituri mari.

Studiul vine în sprijinul intenţiei Guvernului de la Paris de a elimina numeroasele „nişe fiscale" şi de a-i taxa pe cei cu veniturile foarte mari. Bogaţii Franţei nu par deranjaţi de ceea ce li se pregăteşte. Mai mult, unii dintre ei sunt de acord să plătească taxe suplimentare.  Măsura ar urma să se aplice de anul viitor, timp suficient pentru Sarkozy să dea ­înapoi. Aşa cum a făcut Silvio Berlusconi.

Fără „taxă de solidaritate"

Instituirea unei „taxe de solidaritate" a creat disensiuni în cadrul coaliţiei de la Roma. Demonstrând încă o dată cât de izolat este ministrul Finanţelor, Giulio Tremonti, în interiorul Guvernului, Berlusconi a decis, după o întrevedere de şapte ore, cu preşedintele Ligii Nordului, să nu mai includă „taxa de solidaritate" în pachetul de austeritate prin care îşi propune reduceri bugetare de peste 45 de miliarde de euro.

Tremonti ar fi dorit ca această  taxă cu caracter temporar să fie în valoare de 5% pentru cei cu venituri mai mari de 90.000 de euro pe an şi de 10% pentru cei ale căror venituri depăşesc 150.000 de euro anual. Potrivit Reuters, locuitorii din Peninsulă cred că cei mai afectaţi de măsurile de austeritate vor fi cei din clasa de mijloc. Ca şi în cazul Franţei, bogaţii Italiei au devenit şi mai bogaţi în 2009, an în care economia ţării s-a contractat cu 5%. Veniturile celor mai bogate 640.000 de familii au crescut cu 19%, şi ca urmare a amnistiei fiscale, decisă de Berlusconi.

Revolta clasei de mijloc

Săracii mai săraci şi bogaţii mai bogaţi este, de altfel, o regulă a crizei în mai toate ţările. Politologul Zbigniew Brzezinski crede că SUA se vor confrunta în viitorul apropiat cu o revoltă a clasei de mijloc, grav atinsă şi ea de criză.  „Nu vreau să fiu un profet al apocalipsei, dar cred că ne vom confrunta cu conflicte sociale puternice, ostilitate socială şi chiar cu unele forme de radicalism", a spus Brzezinski. La nivel etnic, cei mai afectaţi de criză în SUA au fost afro-americanii care nu s-au născut pe teritoriul american, potrivit Institutului pentru Politici Economice din Washington. În rândul acestora, şomajul a crescut cu 6,8%. Şi când vine vorba de cei născuţi în America, afro-americanii au suportat cel mai greu criza. Rata şomajului în rândul lor este de 16,2%, faţă de cea naţională - 9,2%.
 
Nemţii, mai bogaţi

Germanii sunt printre puţinii care nu par a resimţi prea tare criza. Cel puţin potrivit datelor oficiale. Activele financiare ale familiilor germane - conturi în bănci, lichidităţi, obligaţiuni, acţiuni, asigurări - au atins în primul trimestru al anului cel mai ridicat nivel de la publicarea acestui indicator, în 1991, potrivit Bundesbank. Activele totale sunt de 4.824 miliarde de euro, cu 4,4% mai mai faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Criza i-a determinat pe germani să investească mai puţin în obligaţiunile de stat, cu excepţia celor emise de statul german, şi mai mult în acţiuni şi contracte de asigurare. Statistica Bundesbank nu include şi proprietăţile imobiliare şi bunurile nefinanciare.

Consilier pentru joburi

Preşedintele Barack Obama l-a numit în fruntea Consiliului Economic de la Casa Albă pe Alan Krueger, profesor de economie la Universitatea Princeton şi specialist pe probleme de şomaj. Numirea survine cu puţin timp înainte ca Obama să prezinte un pachet de măsuri pentru piaţa muncii.

8,2 milioane de francezi trăiesc cu mai puţin de 950 de euro pe lună.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite