Chongqing, municipiul chinez cât Austria

China are un municipiu cât suprafaţa Austriei, dar cu o populaţie de patru ori mai numeroasă. Beijingul testează în acest loc un nou model economic şi vrea să impună ,,mica burghezie socialistă“.

Aflat la confluenţa dintre Yangtze şi râul Jialing, municipiul Chongqing este cel mai mare ca suprafaţă şi populaţie dintre cele patru municipii ale Republicii Populare Chineze. Se întinde pe 82.300 de kilometri pătraţi, o suprafaţă aproape cât Austria, însă are o populaţie de peste 32 de milioane de oameni, de patru ori mai numeroasă ca aceea a Austriei. 

Chongqing a devenit cea mai mare aşezare din lume înghiţind oraşele mici şi satele din vecinătate. În 1997, Partidul Comunist Chinez a decis ca mai multe localităţi din estul provinciei Sichuan să devină parte componentă a municipiului.

Municipiul cu 23 de milioane de săteni

Chongqing a intrat astfel în cartea recordurilor ca muncipiul cu 23 de milioane de săteni, notează cotidianul german ,,Die Welt". Agricultorii din regiune au beneficiat printre primii de ,,economia de piaţă socialistă" introdusă de Deng Xiaoping, liderul Chinei (1978-1983), şi care a adus ţara mai aproape de capitalism. Concret, li s-a permis să-şi vândă o parte dintre produse pe piaţa liberă, iar consecinţa a fost o dezvoltare rapidă a zonei.

Viaţa de noapte din Chongqing, o desfătare pentru bogaţii Chinei   Foto: Reuters

Astăzi, Chongqing are zgârie-nori, autostrăzi suspendate şi o infrastructură feroviară de invidiat. Iar îmbinarea modelului economic socialist chinez cu modelul capitalist american, botezat de istoricul Niall Ferguson ,,Chimerica" (joc de cuvinte între America şi China), este aici la el acasă. Pe vagoanele trenurilor rapide vezi reclame generoase la băuturi carbogazoase americane, iar la colţ de stradă poţi cumpăra de la hipermarketul Wal-Mart.

Agricultorii, mutaţi la bloc

Municipiul-gigant din centrul Chinei este însă acum locul în care Partidului Comunist Chinez experimentează un nou model economic şi vrea să impună o nouă clasă socială. Politica dictată de Beijing se numeşte pe scurt urbanizare, însemnând că locuitorii de la sate trebuie să se mute în clădiri noi, de preferinţă blocuri, astfel încât terenurile eliberate să poată fi folosite pentru agricultură sau industrie.

Acelaşi Partid Comunist vrea ca în zona rurală a Chongquingului consumul să ajungă la nivelul celui de la oraş şi ca produsele autohne să fie desfăcute pe piaţa internă, agricultorii devenind actori activi în economie. În acest scop, tot experimental, în Chongqing a fost înfiinţată o piaţă a certificatelor  pentru terenuri agricole, un sistem care funcţionează după modelul certificatelor de emisii de carbon din Europa. 

Concret, agricultorii sau comunităţile din sate, care transformă terenurile virane în teren arabil primesc astfel de certificate care apoi sunt cumpărate de marii investitori. 

Infrastructura feroviară din China se dezvoltă într-un ritm alert  Foto: AFP

Muncitorii migranţi, convertiţi la urbanism

Prăpastia uriaşă între nivelul de trai al agricultorilor şi cel al orăşenilor este vizibilă mai ales în cazul lucrătorilor migranţi - în China sunt peste 200 de milioane de astfel de muncitori -, cei mai mulţi săraci lipiţi pământului şi absenţi din sistemul social chinez. Însă în Chongquing, ei pot primi, după cinci ani de locuit aici, statutul şi avantajele unui orăşean: autorităţile locale îi asigură un loc de muncă, poate cere pensie, primeşte asigurare medical şi un ajutor pentru locuinţă. Nu în ultimul rând, fostul muncitor-migrant transformat în orăşean îşi poate trimite copiii la şcoală fără să plătească taxe.

Mica burghezie socialistă

Parte a experimentului este şi stimularea investiţiilor private. Metoda este scăderea impozitul pentru companii de la 33% la doar 15%. Sociologul Cui Zhiyuan, şcolit la Harvard şi la Chicago, spune că astfel se va echilibra ponderea activelor de stat cu cele private. În declaraţiile făcute pentru jurnaliştii de la ,,Die Welt" el vorbeşte despre un nou model economic care se naşte - deocamdată doar - în Chongqing - Mica burgezie socialistă („Petty Bourgeois Socialism").

Intrăm în era asiatică

,,Anul 2012 stă sub zodia continentului asiatic", susţine futurologul Matthias Horx, citat de dpa. El susţine că oamenii abandoneză obiceiurile societăţii de consum şi că valorile, stilul de viaţă şi mâncarea din Asia câştigă teren.

Acord pentru întărirea yuanului

Yuanul va fi folosit mai mult în comerţul şi investiţiile dintre Japonia şi China, în detrimentul dolarului, au hotărât luni liderii celor două ţări, cu ocazia unei vizite a premierului nipon Yoshishiko Noda la Beijing.

Cele două ţări au încheiat un acord pentru susţinerea monedelor proprii, ceea ce va limita folosirea dolarului în Asia. Concret, Tokyo şi Beijingul vor promova comerţul direct în yuani şi yeni, în loc să transforme monedele în dolari. În plus, Japonia va deţine yuani în rezervele sale valutare, dominate în prezent de moneda americană.

Acordul răspunde aşteptărilor investitorilor de a avea o nouă valută pentru plasamente sigure, încrederea în dolar şi euro fiind subminată de problemele din SUA şi Europa. Pentru a transforma yuanul într-o valută forte liber tranzacţionată, e nevoie însă şi ca autorităţile chineze să schimbe politica monetară şi financiară - să reducă intervenţiile pe piaţa valutară, să liberalizeze dobânzile, să restrângă restricţiile impuse fluxului de capital şi să aplice principiile pieţei în funcţionarea sistemului bancar.

Aprecierea yuanului este mult aşteptată şi de Statele Unite întrucât ar reduce dezechilibrele comerciale. Acordul încheiat luni nu e o surpriză pentru guvernul american, care a încurajat China în această direcţie. Iar Japonia a informat Washington-ul despre conţinutul acordului înainte de a-l face public.

De asemenea, premierul Noda i-a solicitat preşedintelui chinez, Hu Jintao, să facă uz de influenţa Chinei, dacă se impune, pentru ca moartea liderului nord-coreean Kim Jong Il să nu afecteze stabilitatea şi pacea în peninsula Coreea.