China vrea să tragă UE de pe marginea prăpastiei

Criza datoriilor de stat din UE s-a dovedit o adevărată oportunitate pentru Beijing, care, după ce a anunţat că va finanţa Grecia, Spania, Portugalia, a pus acum ochii şi pe Italia. În urmă cu trei ani, ministrul de Finanţe italian avertiza că investiţiile Chinei în Europa reprezintă un proces de „colonizare inversă“. Acum, el cere ajutorul Beijingului.

„Dacă globalizarea continuă în acest ritm, «dragonul chinezesc» va ajunge să deţină blajina şi politicoasa Europă. Şi va face acest lucru cu acordul Europei", scria Giulio Tremonti, ministrul italian al Finanţelor, în cartea „Teamă şi speranţă", publicată la sfârşitul anului 2008. Părerile oficialului italian par a se fi schimbat între timp. Presa internaţională scrie acum că ministrul Tremonti a cerut ajutorul Beijingului pentru a evita o nouă etapă de criză financiară.

Potrivit publicaţiei „Financial Times", care citează oficiali italieni, directorii celui mai mare fond suveran de investiţii din China au mers la Roma săptămâna trecută pentru a discuta cu Tremonti despre posibilitatea unor achiziţii „masive" de obligaţiuni guvernamentale italiene şi despre potenţialele investiţii ale Beijingului în companii strategice din Italia. Delegaţia investitorilor chinezi a venit la doar două săptămâni după o vizită a mai multor oficiali italieni (printre care şi Vittorio Grilli, şeful trezoreriei) la Beijing. Atunci, ambele părţi au declarat că nu a fost încheiată nicio înţelegere şi că negocierile vor continua în viitorul apropiat.

Sprijinul, garanţie pentru investitori

Luni, imediat ce au apărut primele informaţii care anunţau că Beijingul va împrumuta Italia, bursele europene au crescut, iar moneda euro a înregistrat o uşoară apreciere. Optimismul a fost resimţit chiar şi de bursele americane, indicele Dow Jones Industrial Average înregistrând o creştere de 0,6%. Datoria publică a Italiei se ridică la aproximativ 1.900 de miliarde de dolari (aproximativ 115% din PIB). Până la sfârşitul acestui an, ea va urca la 120% din PIB (fiind depăşită în UE numai de cea a Greciei - 150% din PIB). Nu există date oficiale privind datoriile Italiei către China, însă, potrivit unui oficial italian, Beijingul deţine 4% din datoria publică a statului.

Lipsa de finanţare este cea care l-a determinat pe Tremonti să uite ceea ce a scris în urmă cu trei ani despre China. Ieri, oficialii italieni au fost dezamăgiţi după ce o emisiune de obligaţiuni guvernamentale nu a atras interesul scontat din partea investitorilor. Statul voia să împrumute 6,5 miliarde de euro de pe pieţele financiare, sumă pe care a obţinut-o totuşi, însă la dobânzi mult mai mari decât cele estimate de către oficialii de la Roma. Pentru prima dată de la înfiinţarea zonei euro, dobânzile plătite de italieni pentru obligaţiunile guvernamentale cu scadenţa la zece ani au fost cu patru puncte procentuale mai mari decât titluri identice emise de guvernul german.

Dobânda-record (5,7%) pe care au fost nevoiţi să o plătească italienii a agravat temerile investitorilor faţă de abilitatea statelor din zona euro de a-şi asigura finanţarea pe termen lung. Imediat, moneda unică europeană s-a depreciat în raport cu dolarul şi mai multe valute, iar bursele europene au înregistrat pierderi.

BCE nu mai vrea obligaţiuni „toxice"

În plus, recenta demisie a neamţului Juergen Stark din funcţia de economist-şef al Băncii Centrale Europene (BCE), din cauza programului prin care instituţia cumpără masiv obligaţiuni „toxice" pentru a ajuta statele cu probleme, îi face pe italieni să se teamă că BCE nu va mai continua prea mult cu măsurile extraordinare de sprijin. În acest context, Guvernul de la Roma ia în considerare alternative care până acum păreau imposibile - printre acestea, vânzarea unor participaţii strategice deţinute în cadrul furnizorului de electricitate Enel şi în cadrul producătorului de petrol şi gaze Eni.

Cai albi peste tot în UE

Recenta promisiune de salvare primită de anumite state comunitare cu probleme din partea Chinei nu este singulară. La sfârşitul anului trecut, Beijingul a anunţat că ar putea cumpăra obligaţiuni emise de guvernul portughez după ce, în toamnă, declarase că va finanţa Grecia. Înainte de aceasta, în vara anului 2010, China a cumpărat masiv obligaţiuni guvernamentale spaniole. Vara aceasta, oficialii chinezi au anunţat că statul va finanţa în aceeaşi manieră şi Ungaria, căreia îi va acorda şi un împrumut „special" în valoare de un miliard de euro. Mai multe voci au acuzat Beijingul că încearcă astfel să-şi cumpere influenţă în Europa, însă guvernanţii chinezi au declarat că este vorba doar de oportunităţi de afaceri, de diversificarea portofoliului de investiţii şi mai ales de sprijinirea economiei UE, unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai statului asiatic.

Fondul care „cumpără" Europa

China Investment Corp. este cel mai mare fond suveran de investiţii din China. A fost înfiinţat în 2007, având capital în valoare de 200 de miliarde de dolari. Acum, fondul gestionează active în valoare de 410 miliarde de dolari.

1.900 de miliarde de dolari este valoarea datoriei publice a Italiei, adică aproximativ 115% din PIB.

410 miliarde de dolari este valoarea activelor gestionate de fondul suveran de investiţii China Investment Corp.

Cum profită ruşii de criza din UE

Criza datoriilor de stat oferă companiilor ruseşti şansa de a reveni pe pieţele est-europene. După un 2010 cu profituri-record, giganţii precum TNK-BP, Sberbank şi Russian Railways au pus ochii pe Europa de Est pentru a-şi extinde operaţiunile. În ultimii trei ani, companiile ruseşti au investit 2,8 miliarde de dolari în Europa de Est, potrivit datelor ONU. Sberbank, una dintre cele mai mari instituţii de credit din Rusia, a anunţat că va cumpăra nouă unităţi ale grupului austriac Volksbank. Russian Railways, operatorul celei mai lungi reţele feroviare din lume, care face legătura între Asia şi Europa, a participat la licitaţia pentru preluarea unei participaţii majoritare în cadrul diviziei de transport mărfuri a Polskie Koleje Panstwowe, compania feroviară de stat a Poloniei.

Săptămâna trecută, o divizie a VTB Group (al doilea grup bancar din Rusia) a cumpărat o participaţie majoritară în cadrul companiei de tutun controlate de guvernul bulgar pentru 100 de milioane de euro. Compania energetică TNK-BP vrea să cumpere o participaţie majoritară în cadrul rafinăriei poloneze Grupa Lotos, potrivit agenţiei de ştiri PAP din Polonia.

Trei mari bănci franceze, prinse în vârtejul crizei

Grupul bancar Société Générale a înregistrat printre cele mai mari pierderi la bursa de la Paris  Foto: reuters

Marile bănci franceze se pregătesc să înfrunte o săptămână dificilă. Trei dintre ele - BNP Paribas, Société Généraleşi Crédit Agricole - sunt în pericol iminent să fie retrogradate de către agenţia de rating Moody's . După trei luni de supraveghere, nici situaţia acestora pe piaţă şi nici criza datoriilor din zona euro nu s-au îmbunătăţit. Dimpotrivă, instituţiile financiare din Hexagon au pierdut încrederea investitorilor, în ciuda unei expuneri limitate la datoria Greciei. După ce au scăpat relativ mai bine decât concurentele lor europene din criza creditelor ipotecare subprime din SUA, instituţiile financiare franceze sunt acum prinse de expunerea la datoria publică a unor ţări europene de risc, din faimosul PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania). Considerate în mod normal active sigure, s-a dovedit acum că obligaţiunile mai multor state sunt toxice.

Acţiunile la bursă, pe roşu

Bursele europene au trecut ieri pe scădere abruptă, după ce au deschis în urcare puternică, acţiunile bancare pierzând creşterile din debutul sesiunii, pe fondul temerilor legate de criza datoriilor de stat din zona euro, scrie Reuters. Acţiunile marilor bănci franceze au ajuns din nou pe roşu după şedinţa de coşmar de luni. La închidere, BNP Paribas se prăbuşise cu 12,3 la sută, Société Générale cu 10,75 la sută, iar  Crédit Agricole cu 10,64 la sută. Toată această pierdere a venit pe fondul temerilor privind lichiditatea şi accesul la finanţare pe termen scurt al instituţiilor de credit, potrivit ­Reuters. De asemenea, traderii au îndoieli privind cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale italiene de către China. BNP Paribas are cea mai mare expunere pe Italia.

Société Générale trece la reducerea costurilor

Reprezentanţii BNP Paribas au negat, ieri, comentariile atribuite unei surse anonime, citate de „Wall Street Journal", care arată că cea mai mare bancă din Franţa nu se poate finanţa în dolari. Instituţia a dat însă asigurări că „finanţarea în dolari se realizează în mod normal".Société Générale a anunţat luni că va reduce costurile şi va vinde active pentru a obţine fonduri de 4 miliarde de euro. În plus, unii traderi sunt sceptici că China ar fi motivată să intervină. „Nu uitaţi că Italia este cea care comunică, şi nu China. Nu se aude nimic din China.

În primul rând, ştim deja că China are motive de îngrijorare legate de zona euro, deci chiar credeţi că vor începe să cumpere obligaţiuni ale statelor cu probleme în acest moment?", a declarat pentru CNBC Simon Derrick, strateg-şef pentru valute al Bank of New York Mellon. Presa franceză scrie că Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel vor da publicităţii o declaraţie comună în care îşi vor reafirma angajamentul faţă de salvarea Greciei şi de susţinere a băncilor europene. Sarkozy l-a primit, ieri, la ­Élysée pe preşedintele Uniunii Europene, Van Rompuy.