Trenul-avion prinde 1.000 km/oră

Specialiștii chinezi lucrează la un proiect ambițios al unui tren ce va circula cu o viteză apropiată de cea a sunetului. Spectaculosul mijloc de transport va merge cu 1.000 km/h. ţările europene, în schimb, se luptă pentru supremaţia pe căile ferate.

Experţii Universităţii Jiaotong lucrează la un tren pe pernă electromagnetică (Maglev) care va atinge o mie de kilometri pe oră, însemnând cu doar 236 de kilometri pe oră mai puţin decât viteza sunetului.

Mai citeşte şi:

Spectaculoasele muzee High-Tech ale lumii

Trenul va circula peste trei ani, promite Beijingul, printr-un tunel vidat ca să evite frecarea cu aerul. Cu totul altfel stau lucrurile în ţările Bătrânului Continent. Compania de căi ferate din Franţa, SNCF, şi cea din Germania, Deutsche Bahn, plănuiesc ca în decembrie 2011 să lanseze prima cursă de mare viteză pe ruta Frankfurt-Marsilia.

La sfârşitul anului acestuia, compania naţională franceză de căi ferate va da în folosinţă un tunel care va lega reţeaua franceză de cea a Spaniei. Acestea sunt exemplele bune în domeniul cooperării feroviare în Uniunea Europeană.

Ce se întâmplă în rest? Conştiente de potenţialul pe care-l au trenurile de mare viteză, companiile de căi ferate Deutsche Bahn (DB) şi SNCF îşi vânează reciproc clienţii. Ba mai mult, se extind - pentru că liberalizarea transportului feroviar în UE le dă voie - una pe teritoriul celeilalte.

Germania şi Franţa împart Eurotunelul

Un tren german de mare viteză, Inter City Express (ICE), urmează să circule din 2013 pe ruta Frankfurt - Londra prin Eurotunelul care traversează Canalul Mânecii. Prima călătorie de testare are loc luna viitoare, lucru care-i alertează pe cei de la SNCF, care deţineau monopolul transportului feroviar prin Eurotunel.

Potrivit ,,The Economist", DB şi SNCF se acuză reciproc că  nu respectă reglementarea UE care permite din ianuarie companiilor feroviare să opereze pe teritoriul oricărei ţări comunitare.

Jurnaliştii britanici se întreabă cine va câştiga lupta pentru supremaţia pe căile ferate ale Bătrânului Continent. Germanii susţin că trenul lor este mai spaţios, francezii că al lor este mai rapid. Deutsche Bahn a pierdut din clienţi din cauza incidentului din vara aceasta, când sistemul de răcire a vagoanelor ICE a cedat, stârnind protestul pasagerilor săi, iar SNCF pierde din cauza mişcărilor sindicale. Pe fondul acestui război franco-german au venit criticile dure ale comisarului european pentru Transport, Siim Kallas.

Când politicul pune piciorul în tren

„Visul meu este un spaţiu european unitar de transport feroviar până în anul 2050", a declarat comisarul european. Concret, acest lucru înseamnă preţuri bune la biletele de tren, servicii de calitate, punctualitate în gări. Mai înseamnă că pasagerii vor alege, în detrimentul avionului, poluator major, trenul pentru distanţe de până la o mie de kilometri şi că trenul va fi mijlocul principal de transport pentru mărfuri pe distanţe de peste 300 de kilometri, în detrimentul tirurilor.

Balcanicii leagă Berlinul de Beijing

Cât greii Europei îşi dispută supremaţia şinelor de tren, ţările din fosta Iugoslavie lasă de-o parte neînţelegerile trecutului şi îşi unesc forţele ca să înfiinţeze o companie de cale ferată regională, Cargo 10. Primul proiect al acesteia este o rută care să lege Turcia de Europa de Vest (Berlin) traversând Serbia, Croaţia şi Slovenia.

Ruta, care va fi parcursă în 25 de ore (faţă de 60 de ore în prezent) ocoleşte România. Potenţialul economic al coridorului feroviar creşte şi mai mult în condiţiile în care Turcia plănuieşte să construiască o reţea feroviară pe sub Strâmtoarea Bosfor legând astfel Istanbul de Urumqui din vestul Chinei.  Nici Moscova nu stă cu mâinile-n sân.

Preşedintele Dmitri Medvedev a vorbit recent de construirea unui tunel feroviar care să traverseze Strâmtoarea Bering, care să lege Siberia (Rusia) de Alaska (SUA). Tunelul, cu o lungime de 103 kilometri (aproape dublu faţă de Eurotunelul de sub Canalul Mânecii, dintre Anglia şi Franţa), va avea în afara liniilor de tren de mare viteză,  o autostradă, conducte de petrol şi linii electrice.

Costurile proiectului se ridică la peste 65 de miliarde de dolari, ele fiind suportate de Guvernul Rusiei şi de o serie de companii independente. Toate proiectele ruşilor pălesc însă faţa recordului pe care sunt pe cale să-l atingă chinezii. 

Lux pentru bogătaşii ruşi spre Nisa

SNCF şi compania rusă de transport feroviar (RZD) au bătut palma pentru o nouă rută „de lux" care să lege Moscova de Nisa.  Ea este destinată bogătaşilor ruşi care şi-au făcut deja un obicei din a-şi petrece vacanţele pe Coasta de Azur, unde şi-au cumpărat case de vacanţă.

Trenul va trece prin Minsk, Varşovia, Viena şi Milano, pasagerii beneficiind de un pat mare în cuşete dotate cu duş, WC şi bar. Preţul unei  călătorii care durează aproximativ 50 de ore este de 300 de euro la clasa a 2-a şi 1.200 pentru o cuşetă de lux.

Varianta cea mai bună de transport

Trenurile de mare viteză încep să redevină o concurenţă serioasă pentru companiile de aviaţie. În Europa, o călătorie cu trenul de mare viteză Paris-Amsterdam durează trei ore şi 18 minute, cu 18 minute mai puţin decât zborul pe această rută - fără să luăm în calcul timpul necesar parcurgerii drumului de la aeroport în oraş.

Potrivit portalului Tech-the-future, un bilet de tren dus-întors Paris-Amsterdam costă 55 de euro, în timp ce pentru o călătorie cu avionul pe aceeaşi rută trebuie să scoatem din buzunar 99 de euro.  Avantajul cu care se laudă feroviarii în faţa companiilor aeriene este gradul mult mai mic de poluarea a trenurilor faţă de cel al aeronavelor.

Potrivit ,,The Guardian" trenurile ajung la destinaţie cu punctualitate în proporţie de 90-95% din curse, în timp ce avioanele respectă orarul de zbor în proporţie de 68%. Pentru cei aflaţi în interes de serviciu, călătoria cu TGV-ul francez sau ICE german poate fi mai comodă - ai loc să te plimbi, poţi petrece vremea la bar sau restaurant - şi mai eficientă, pentru că vagoanele au conexiune wireless la internet.