China, la cumpărături pe piaţa germană

Ca să-şi poată menţine creşterea şi să devină lider de piaţă, Beijingul cumpără tehnologie europeană. Cu tot cu firmele care o produc. Piaţa tehnologiei germane este ţinta predilectă a achiziţiilor făcute de uriaşul asiatic. Că este vorba de IT, de finanţe sau de industria auto, chinezii cumpără cu banii jos.

Cu 1,34 de miliarde de locuitori, China este cea mai populată ţară şi, totodată, cea mai puternică economie a lumii, după Statele Unite. Ca să menţină trendul ascendent al economiei, chinezii investesc în tehnologia şi expertiza europenilor. Strategia Beijingului este clară: mai întâi se formează în China concerne puternice, care se dezvoltă apoi prin achiziţii externe, notează „Financial Times Deutschland" (FTD). În 2003, conducerea chineză a dat marilor companii undă verde să se extindă peste hotare.

Astăzi îi încurajează şi pe micii investitori să aplice metoda care a dat roade. Iar China se pregăteşte de expansiune, chiar în inima (şi motorul) Europei, un semnal în acest sens fiind turneul european al premierului  Wen Jiabao. În perioada 24-28 iunie, el va vizita Ungaria, Marea Britanie şi Germania, unde va avea o întrevedere cu Angela Merkel, cancelarul german. 

Europa este un teren propice pentru cumpărătorul asiatic, pentru că, spre deosebire de SUA, care au blocat preluarea unor companii americane de chinezi, statele europene par mai puţin protecţioniste. Potrivit FTD, companiile chineze au cumpărat anul acesta firme germane cum n-au mai făcut-o până acum. Cea mai recentă achiziţie a Beijingului este compania Medion, furnizorul de computere-Aldi (scoasă pe piaţă la un preţ de mai puţin de 500 de euro), care a fost cumpărată pentru 600 milioane de euro de rivalii chinezi de la Lenovo. O altă achiziţie recentă a chinezilor este preluarea uzinei germane de componente auto SaarGummi de către gigantul industrial asiatic Chonqing Light Industry & Textile (CQLT). Iar preluarea a fost lăudată de Berlin, pentru că, din cei 783 de muncitori germani, doar 43 au fost daţi afară.

De calitate şi ieftin

Noul patron chinez le-a garantat celor care au rămas că vor avea ce munci în următorii cinci ani, lucru rar în vremuri de criză. Constructorul auto chinez Beijing Automotive Import & Export (BAIC) şi-a anunţat interesul pentru preluarea Opel. Este aceeaşi companie care în 2010 a prezentat o maşină chinezească, despre care presa germană a spus că este o copie fidelă a Mercedesului B-Klasse. China este interesată şi de industria panourilor solare din Germania.

Potrivit „Handelsblatt", concernul LDK Solar este interesat de cumpărarea mai multor companii în domeniu. „Ofertele sunt extrem de bune, iar preţurile sunt mici", a declarat Jack Lei, reprezentant al LDK Solar.  „Din  imaginea şi tehnica germane combinate cu cheltuielile salariale mici, de tip chinezesc, poate ieşi un lider de piaţă mondial", a apreciat Lei. Agenţia germană de Investiţii estimează că „este numai o chestiune de timp" până când o companie chineză va face prima investiţie de peste un miliard de euro în Germania.  

„Construcţia de maşini-unelte şi industria auto sunt domeniile de care este China cel mai interesată", susţine Robert Clausen de la BNP Paribas, citat de FTD. Motivul este simplu: acestea sunt domeniile cu potenţial de creştere, iar China va fi astfel prezentă în domeniul furnizării de componente auto. În plus, a mai explicat Clausen, statul chinez are rezerve monetare record, de 3.000 de miliarde de dolari, pe care Beijingul vrea să le investească în domenii sigure, la adăpost de inflaţie.

Investiţiile chineze directe în Germania s-au dublat din 2006 până în 2009, când au atins un volum de 629 de milioane de euro. Potrivit unor statistici PricewaterhouseCoopers (PwC), investiţiile chineze în Germania vor ajunge în 2020 la două miliarde de euro. Investiţiile chineze externe totale se ridică la 59 miliarde de dolari, dintre care mai mult de jumătate (38 miliarde de dolari) au fost folosite pentru cumpărarea de firme.

Nemţii la muncă în China

Interesul Beijingului este clar îndreptat spre bătrânul continent. O arată rata creşterii investiţiilor. În timp ce în UE achiziţiile Chinei s-au triplat, în Japonia au înregistrat doar o creştere de 120% şi în SUA doar de 80%. Dar China este interesată nu doar de expertiza germană, ci şi de experţii germani. Presa de la Berlin a relatat că tot mai mulţi europeni şomeri se duc în să lucreze în China. Câştigă circa 210 euro salariu pe lună, dar viaţa e mai ieftină ca în UE. În China se duc mai ales germanii, italienii şi francezii care vor o carieră rapidă, firmele angajând europeni, mai ales pe partea creativă şi ca să câştige prestanţă. În plus, angajatorii chinezi îi curtează pe specialiştii germani în domeniul nuclear, după ce Berlinul a anunţat că-şi va închide centralele atomice. 

Chinezul, mai ieftin decât polonezul

China aduce la porţile Germaniei nu doar bani, ci şi muncitori. Spre exemplu autostrada A2, care leagă Berlinul de Varşovia este construită de 500 de chinezi de la firma China Overseas Engineering Group (Covec). Ei au obţinut contractul pentru că au cerut pentru 50 de kilometri de autostradă doar 330 de milioane de euro, jumătate din preţul pieţei.