Cel mai mic guvern din istoria Ungariei

Din 15 ministere au mai rămas opt „supraministere“. Viitorul premier „compensează“ însă prin zeci de secretari de stat: între 30 şi 40, potrivit presei de la Budapesta. Majoritatea miniştrilor sunt jurişti sau economişti. Există însă şi un teolog, un doctor care răspunde de sănătate, învăţământ, cultură, problemele sociale şi sport şi un şofer ajuns ministru de Interne. 

Ungaria: dictatura nostalgiei

Orban: „Am arătat lumii că e din nou bine să fii maghiar“

La nici 10 zile după ce a câştigat alegerile parlamentare, Viktor Orbán, premierul desemnat al Ungariei, şi-a prezentat noul guvern Fidesz-creştin-democraţi. Cu o formulă care, după părerea lui, asigură o independenţă şi o eficienţă mai mare deţinătorilor de portofolii, viitorul Cabinet va avea opt superministere cu titularii respectivi şi doi vicepremieri.

În schimb, numărul secretarilor de stat politici care vor coordona activitatea diferitelor ramuri cuprinse în aceste structuri va fi de 30 (după unele aprecieri, chiar 40).Până acum, Cabinetul de la Budapesta număra 15 miniştri. În comparaţie, după diferite restructurări şi comasări, România are în prezent 15 ministere.

Cine sunt viitorii „superminiştri"

Peste jumătate dintre miniştri, inclusiv Orbán, sunt jurişti. Este vorba de noul ministru al Apărării, Csaba Hende, de Tamás Fellegi, care va coordona Ministerul Dezvoltării Naţionale, de viitorul ministru de Externe, János Martonyi, de Tibor Navracsics, vicepremier, ministru al Justiţiei şi Administraţiei publice şi de Sándor Fazekas , ministrul Dezvoltării regionale. György Matolcsy, care va conduce Ministerul Economiei Naţionale şi Mihály Varga, şeful Cancelariei primului ministru, au pregătire economică.

Miklós Réthelyi va răspunde de Ministerul Resurselor naţionale, dar este supranumit şi „ministrul ştiinţelor umane" deoarece sub umbrela ministerului său sunt reunite sănătatea, învăţământul, cultura, problemele sociale şi sportul. Réthelyi este medic de profesie. Noul Cabinet de la Budapesta are în componenţa sa şi un teolog - pe Zsolt Semlyén, vicepremier , responsabil cu politica naţională.

Cea mai interesantă carieră a avut-o Sándor Pintér, care de la şofer în Ministerul de Interne a ajuns să ocupe fotoliul de ministru pentru acest portofoliu. Între timp, ce-i drept, a absolvit mai multe institute de învăţământ superior, printre care Şcoala Superioară de Poliţie şi Dreptul. A mai fost ministru de Interne şi în timpul primului Guvern Orbán.

Dubla cetăţenie - o prioritate

În primele lor declaraţii, mai mulţi viitori miniştri au subli-niat că una dintre priorităţi este soluţionarea problemei dublei cetăţenii pentru maghiarii de dincolo de graniţe, măcar pentru a şterge „ruşinea" referendumului din 2004 când, din lipsă de participanţi, acordarea dublei cetăţenii a fost respinsă. Se preconizează ca proiectul de lege să fie prezentat Parlamentului în iunie.

Atac la preşedintele Băncii Naţionale

Una dintre ţintele directe ale lui Viktor Orbán este preşedintele Băncii Naţionale Ungare, András Simor. Premierul desemnat a denunţat conflictul de interese dintre poziţia pe care o deţine Simor şi faptul că este proprietarul unei firme off-shore. Orbán a declarat, după câştigarea alegerilor, că „vrem să fim mândri de această instituţie (Banca naţională). Aceasta nu este sălaşul unor cavaleri off-shore". În replică, Simor a arătat că, în momentul în care a ajuns în această funcţie, şi-a vândut partea pe care a deţinut-o în acea firmă (se pare din Cipru).

El l-a avertizat pe Orbán că Banca Naţională nu trebuie să fie implicată într-o campanie politică şi şi-a arătat disponibilitatea de a colabora cu Guvernul în vederea „menţinerii stabilităţii ţării şi a relansării creşterii economice". Teoretic, Orbán nu-l poate schimba pe Simor care are mandat până în 2013, dar, afirmă economiştii, s-ar putea găsi mijloace indirecte. Totuşi, susţin ei, ar fi o mişcare nedorită de FMI şi de alte organisme economice internaţionale şi ar afecta destul de serios cursul forintului.

Forintul, în scădere

Moneda ungară (forintul) s-a depreciat considerabil în ultimele zile, pe fondul neîncrederii în György Matolcsy, ministrul Economiei. Politicianului i se reproşează că este lipsit de rigoare şi că neglijează recomandările UE şi ale FMI. În prima sa declaraţie, Matolcsy a vorbit de posibilitatea ca deficitul bugetar al Ungariei să ajungă în acest an la 6,5%, idee categoric respinsă de Fond (la fel ca în România, a apreciat un analist ungur la postul de televiziune ATV).

O altă problemă controversată este felul în care noul guvern îşi va ţine promisiunea privind reducerea taxelor şi impozitelor, care ar trebui aplicată din iulie. Guvernul nu şi-a prezentat încă programul, aşa că nu se cunosc resursele care ar putea înlocui veniturile provenite din impozite, de aceea analiştii şi-au manifestat scepticismul în ceea ce priveşte fezabilitatea acestei măsuri.

Cabinetul Orbán pregăteşte reducerea taxelor

Tăierea taxelor, combaterea corupţiei şi renegocierea împrumutului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt trei din măsurile prin care noul ministru al Economiei de la Budapesta încearcă să readucă Ungaria pe linia de plutire.

György Matolcsy a declarat că va reduce fiscalitatea începând de anul acesta ca să scadă deficitul bugetar al ţării cu un punct procentual, relatează BusinessWeek. El a estimat că deficitul Ungariei va fi anul acesta între 4,5 la sută şi maximum 6,6 la sută din PIB.

Deficit în creştere

„Pieţele financiare, instituţiile internaţionale şi Uniunea Europeană, poate, ar tolera un deficit mai mare. Pentru noi un deficit de 7% este inacceptabil", a subliniat ministrul Economiei. Specialiştii estimează că economia ungară va scădea anul acesta cu 0,2 la sută şi va începe să crească abia anul viitor.

Până atunci, a avertizat

Matolcsy, guvernul Orbán va aplica o politică bugetară „strictă" şi va păstra „disciplina fiscală".

„Din punct de vedere al datoriei publice, suntem printre cele mai vulnerabile 10 ţări din lume", a atras atenţia ministrul. Ungaria va putea fixa un termen realist pentru adoptarea monedei euro abia la anul. Matolcsy a anunţat că va încerca să renegocieze acordul de împrumut cu FMI, care expiră în octombrie.

Ungaria a fost prima ţară membră a UE care a fost nevoită să ceară un împrumut de 20 de miliarde de euro de la instituţiile internaţionale ca să evite colapsul.

Analiştii amintesc că rezultatele lui Matolcsy, în perioada 2000-2002, când a mai fost ministru al Economiei, nu au fost strălucite. Deficitul Ungariei a crescut în doi ani cu peste 6 la sută.