Cearta între Berlin şi Paris adânceşte criza

Reuniunea UE la nivel înalt, care trebuia să aibă loc astăzi, s-a anulat. Cauza sunt divergenţele între Germania şi Franţa pe tema salvării Greciei de la faliment. Summitul dedicat crizei euro ar putea fi „reportat“ pentru luni sau pentru sfârşitul săptămânii viitoare.

Oficiali francezi citaţi de „Le Figaro" susţin că Franţa era pregătită să discute despre un nou împrumut pentru Grecia, însă Berlinul a refuzat să participe, pentru că nu există un nou acord între statele membre privind formula de implicare a băncilor, caselor de asigurări şi fondurilor de investiţii în salvarea Greciei. Germania susţine însă că Atena are suficienţi bani până în septembrie, astfel încât nu este nicio grabă pentru discuţii. „Nu există planuri concrete pentru un summit special", a declarat o purtătoare de cuvânt a Executivului de la Berlin, sugerând că un nou eşec al negocierilor ar da apă la moară speculatorilor.  „Mai avem nevoie de câteva zile, să  stabilim toate detaliile", a declarat un diplomat german pentru „Main Post".

Rehn vrea soluţii rapide

„Când se vor reuni liderii, trebuie să fie clar că pot lua o decizie care să pună lucrurile pe roate", a mai adăugat diplomatul. „Nu vrem o întâlnire la care nu se discută chestiunile de fond", a declarat şi premierul Irlandei, Enda Kenny. Omologul grec Giorgios Papandreu s-a arătat preocupat de neînţelegerile din cadrul UE, spunând că „Europa nu-şi mai permite să facă o eroare". De cealaltă parte, statele din sudul Europei, dar şi Franţa şi Marea Britanie, care se tem de o extindere a crizei asupra întregii zone euro, vor găsirea rapidă a unei soluţii. Comisarul european pentru Economie şi Afaceri Monetare,Olli Rehn, a avertizat că trenarea unui acord va face problema şi mai greu de rezolvat.

FMI ameninţă că iese din joc

Cancelarul Angela Merkel voia ca sectorul privat să contribuie cu 30 de miliarde de euro din pachetul de 110 miliarde de euro, al doilea ajutor pe care Grecia trebuie să-l primească de la FMI şi UE. Soluţia aceasta este în viziunea agenţiilor de rating echivalentă cu declararea falimentului parţial în cazul Greciei, soluţie refuzată constant de Banca Centrală Europeană, de teama creării unui precedent. Bruxellesul nici nu vrea să mai audă de propunerea Berlinului, susţinută de Olanda şi Finlanda, relatează „Handelsblatt". Deşi continuă să vorbească public de contribuţia sectorului privat la cel de-al doilea pachet de finanţare pentru Grecia, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, îşi recunoaşte eşecul.

Potrivit cotidianului german, Fondul Monetar Internaţional ameninţă UE că nu va mai participa la ajutorarea Greciei, dacă statele membre nu găsesc alte soluţii de a acoperi suma de 30 de miliarde de euro, care trebuia să fie acoperită de sectorul privat. După eşecul înregistrat la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, organizată luni, anularea summitului a destabilizat din nou pieţele. Agenţia Fitch a reacţionat imediat, retrogradând ratingul Greciei pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală cu trei trepte, de la B+ la CCC. Cu aceasta, agenţia se alătură Moody's şi S&P prin retrogradarea statului elen la cel mai slab rating suveran din lume. FMI a revizuit şi el în scădere prognoza referitoare la economia elenă, de la o contracţie de 3% la 3,8%.

Agenţiile, raport la guverne

Neputincioasă, la fel ca şi în cazul retrogradării Irlandei, Comisia Europeană susţine că decizia agenţiei de rating este de neînţeles. „Regretăm şi nu prea înţelegem această decizie a Fitch. UE şi FMI tocmai au convenit să acorde o nouă tranşă din ajutorul financiar către Grecia, ceea ce reprezintă o dovadă clară că au fost îndeplinite condiţiile", a afirmat purtătorul de cuvânt al CE, Pia Ahrenkilde Hansen într-o conferinţă de presă. Supărat pe agenţiile de rating care au retrogradat una după alta Grecia, Portugalia şi Irlanda, Bruxelles-ul vrea să impună un nou regulament agenţiilor de rating. Aceste ar putea fi obligate să dezvăluie analizele interne care stau la baza retrogradării unui stat din Uniunea Europeană, a declarat comisarul pentru Piaţa Internă, Michel Barnier.

Privatizările, o austeritate mai blândă

Agenţiile ar fi nevoite să prezinte întâi guvernelor naţionale intenţia de a retrograda ratingul unui stat, iar ţările ar putea obţine dreptul de a verifica datele folosite în  evaluarea financiară, înainte de revizuirea în scădere a ratingurilor, a mai explicat oficialul european. „Agenţiile de rating ocupă un rol mult prea important în Europa. Analizăm obligativitatea publicării analizei care conduce la modificarea unui rating şi obligativitatea efectuării în mod regulat a unei analize complete", a spus Barnier. În timp ce Grecia este avertizată să implementeze cât mai rapid măsurile de austeritate, Italia încearcă să recupereze încrederea pieţelor.

Ministrul Finanţelor de la Roma, Giulio Tremonti, a anunţat un pachet de măsuri care să încurajeze privatizarea unor mari companii de stat şi a unor bunuri aparţinând autorităţilor locale, ambele domenii fiind tabu până acum în Peninsulă. Măsurile au fost introduse pe ultima sută de metri în pachetul de reducere a cheltuielilor bugetare. Tremonti a promis că până mâine Guvernul de la Roma va pregăti un decret care să asigure o balanţă bugetară echilibrată.

Grecia Cumpără propriile bonduri

Guvernul german a apreciat că „teoretic" e posibil ca Atena să-şi răscumpere obligaţiuni de pe piaţă cu fondurile de la UE şi FMI, opţiune respinsă până acum de Berlin. Răscumpărarea ar permite Atenei reducerea datoriilor guvernamentale de la 150% din PIB la 120%, însemnând o economie de 70 de miliarde de euro.

Exportatorii elveţieni ar trece la moneda euro

Criza din Europa şi negocierile prelungite din SUA au dus la aprecieri istorice pentru francul elveţian şi pentru aur. Creşterea francului îi afectează în special pe est-europeni care, înainte de 2008, au contractat credite în moneda elveţiană, datorită stabilităţii şi a dobânzilor mici. Cei mai afectaţi sunt ungurii şi polonezii. Pentru cei cu credite în franci, Guvernul Orban a decis să îngheţe rata de schimb la 180 de forinţi până în 2014, an după care diferenţa va fi plătită eşalonat. Exportatorii elveţieni vor să plătească salariile în euro şi să cumpere piese şi materii prime din zona euro pentru a reduce costurile. De la începutul anului, francul a crescut cu 8,3% faţă de euro şi cu 15% faţă de dolar. Criza a transformat aurul - cotat miercuri la 1.588 de dolari uncia - într-un refugiu financiar, întrucât nu prezintă un risc de credit şi nu îşi poate pierde niciodată întreaga valoare.

Cum să câştigi pariind pe criza Europei

Există câţiva "iniţiaţi" care fac profituri uriaşe pariind pe criză - fondurile speculative ("hedge funds"). Pe 22 iunie, şefii marilor fonduri speculative s-au reunit la Monaco. "Cu siguranţă sunt mulţi bani de făcut" din criza greacă (şi ulterior din cea italiană şi spaniolă), i-a "scăpat", potrivit "Le Monde", lui Robert Marquardt, fondator al fondului speculativ Signet.

Oportunităţile de a specula se nasc tocmai din presiunile exercitate de creditorii privaţi ai Atenei. Unele bănci, panicate că vor pierde prea mulţi bani scpă de creditele riscante, vânzându-le unor investitori mai iubitori de risc. Doar în ultimele trei luni, mari societăţi de gestiune şi fonduri de investiţii americane (Loomis Sayles, BlackRock), franceze (Natixis AM) sau germane (Star Cap) au răscumpărat echivalentul a 150 de milioane din datoria Greciei la un preţ derizoriu. În prezent, datoria cu maturitate de 10 ani a Greciei se cumpără la 50% din valoarea sa iniţială, notează "Le Monde". Cu cât trece mai mult timp, cu atât investitorul ia mai mulţi bani, pentru că datoria grecească, oricât de riscantă, aduce 15% profit pe an sau chiar 50% pe termen mai scurt. Or, investitorii au împrumutat la o rată a dobânzii de 1,5%.

Deja în acest moment, piaţa grecească a fost golită de aceste credite riscante, sunt de 10 ori mai puţine decât erau acum câteva luni. Mai există însă o metodă de îmbogăţire rapidă: jonglarea cu CDS ("credit default swaps" - titluri de garanţie folosite pentru acoperirea riscului de faliment al unei ţări). Iar aceasta e o "piaţă" de 78 de miliarde de euro, conform Natixis. Proprietarii de CDS câştigă sume mari dacă ajung să încaseze prima oferită în caz de faliment oficial al ţării sau dacă reuşesc să le vândă mai scump. Pot şi lansa zvonuri că ţara respectivă se îndreaptă spre catastrofă pentru a creşte valoarea primei.