Ce se întâmplă dacă grecii votează ,,Nu“

Referendumul pe tema planului de salvare riscă să lase Grecia fără bani, din decembrie. Guvernul elen ar fi obligat să naţionalizeze băncile, să restricţioneze depozitele şi să interzică scoaterea din ţară a euro.

În ciuda criticilor pe care le-a atras din partea liderilor europeni, premierul elen Giorgios Papandreu îşi menţine decizia de a organiza, probabil în decembrie, referendumul privind planul de salvare european pentru Grecia. Acum are şi susţinerea tuturor miniştrilor din Guvern. Analiştii avertizează că un rezultat negativ la votul popular va atrage după sine nu doar falimentul statului elen, existent „de facto" din momentul în care liderii europeni au hotărât ştergerea a 50% din datoriile Atenei, ci şi o criză financiară majoră în întreaga Europă.

Opt miliarde de euro, decisive

Economiştii susţin că Fondul Monetar Internaţional ar putea considera referendumul drept o încălcare a angajamentelor guvernului grec şi prin urmare ar putea pune capăt creditării. FMI trebuie să decidă la mijlocul lunii acesteia dacă participă la cea de-a şasea tranşă de împrumut în valoare de opt miliarde de euro, sumă fără de care statul elen nu mai poate plăti salariile funcţionarilor şi pensiile de stat începând din decembrie. „Îmi pot închipui că va fi dificil pentru FMI să decidă în privinţa celei de-a şasea tranşe, dacă persistă această incertitudine", a apreciat şi ministrul olandez de Finanţe, Jan Kees de Jager.

Oficial, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, susţine că Berlinul nu-şi retrage sprijinul pentru Grecia. Însă reprezentanţi ai ministerului său au declarat pentru „Financial Times Deutschland" (FTD) că acordarea celei de-a şasea tranşe nu este stringentă, pentru că Atena mai are bani cel puţin până la jumătatea lunii decembrie.

Băncile nu vor să plătească oalele sparte

Însă băncile care trebuie să şteargă din datoriile Greciei sunt şi mai puţin flexibile. Preşedintele sectorului bancar german, Michael Kemmer, susţine că reducerea datoriilor elene nu poate fi pusă-n practică înainte de referendum. Premierul Giorgios Papandreu a fost invitat ieri la Cannes, în marja summitului G20 care începe astăzi, să le explice cancelarului german, Angela Merkel, şi preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, ce se întâmplă cu înţelegerea pentru care au bătut palma la summitul UE din octombrie.

Potrivit FT, referendumul este o lovitură grea pentru liderul francez, care voia să-şi facă din salvarea Greciei o platformă de lansare a campaniei pentru prezidenţialele din aprilie. Presa de la Atena aminteşte că mâine premierul socialist trebuie să obţină votul de încredere al Parlamentului - mai cu seamă încrederea propriului partid - pentru planul de salvare ce presupune continuarea austerităţii.

După şirul de dezertări din PASOK, Papandreu a rămas cu o majoritate parlamentară de 152 din 300 de voturi. Ca să primească votul de încredere, premierul elen are nevoie de majoritate absolută. În cazul în care nu supravieţuieşte încercării din Legislativ, cade şi Guvernul şi cel mai probabil referendumul va fi anulat.

Forma întrebării decide soarta Greciei

Nu este clară nici întrebarea la care vor trebui să răspundă grecii la referendum. Dacă ea va fi pusă în termenii «Sunteţi de acord cu planul de salvare european pentru Grecia?», votul are toate şansele să fie unul negativ. Presa internaţională speculează că liderii europeni fac însă presiuni asupra Atenei să pună întrebarea cu dibăcie, sub forma «Vreţi ca Grecia să rămână în zona euro?».

Naţionalizarea băncilor, la orizont

Ce se întâmplă însă în cazul unui vot negativ care atrage după sine oprirea creditării externe şi falimentul statului elen? „Oprirea împrumutului extern ar duce cu siguranţă la colapsul sistemului financiar elen", au avertizat experţii citaţi de „Financial Times Deutschland". Guvernul de la Atena ar fi obligat să naţionalizeze băncile, ar trebui să restricţioneze depozitele şi să interzică scoaterea din ţară a euro. „Probabil ar fi reintrodusă din nou drahma, moneda naţională urmând să-şi piardă aproximativ jumătate din valoare, spun specialiştii în finanţe, citaţi de FT.

Săraci, la volanul unor maşini de lux

În Grecia există mai multe automobile Porsche Cayenne decât plătitori de taxe cu venituri anuale de peste 50.000 de euro, arată un studiu al profesorului Herakles Polemarchakis, fost şef al departamentului economic din Grecia. În oraşul Larissa (250.000 de locuitori), sunt mai multe Porsche pe cap de locuitor decât la New York sau la Londra.

Portugalia vrea şi ea tratament preferenţial

Pentru a fi salvate de pe marginea prăpastiei şi presate de faptul că nu se mai puteau împrumuta de pe pieţe pentru a-şi finanţa deficitul, statele au acceptat condiţiile impuse de organizaţiile internaţionale. Acum, după toate concesiile făcute Greciei, şi celelalte state care au acorduri cu FMI şi UE încep să ceară relaxarea condiţiilor.

Premierul portughez a declarat recent că va cere „mai multă flexibilitate" din partea creditorilor internaţionali pentru ca supraîndatorata economie portugheză să poată ieşi din recesiune. Planul dur de austeritate adoptat de Lisabona pentru a-şi diminua deficitul bugetar va duce la contractarea economiei şi creşterea ratei şomajului şi, în acest context, statul are nevoie de concesii.

Renegocierea ţintelor de deficit

Portughezii vor cere practic renegocierea ţintelor de deficit pentru următorii ani, astfel încât să poată renunţa la o parte dintre măsurile de austeritate impuse. Portugalia a primit în primăvara acestui an un împrumut de urgenţă de la FMI şi UE în valoare de 78 de miliarde de euro. În presa internaţională au început să apară deja speculaţii că Irlanda ar putea cere o serie de avantaje de care a beneficiat Grecia în trecut, precum reducerea dobânzii împrumutului de urgenţă de la UE şi majorarea perioadei de rambursare a creditului.

Irlanda a primit, în noiembrie 2010, un împrumut de urgenţă din partea UE şi FMI în valoare de 85 de miliarde de euro. Încă din primăvară, când Grecia a obţinut o serie de concesii, oficialii irlandezi au cerut renegocierea programului de asistenţă financiară, însă nu au obţinut nimic din cauza refuzului de a majora impozitul pe profit (de numai 12,5%, unul dintre cele mai mici din UE).

78 de miliarde de euro a primit Portugalia împrumut de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană.