VIDEO Ce îi aşteaptă pe greci: austeritatea sau falimentul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un ultim efort de a opri votarea în Parlament a planului de austeritate propus de guvern, grecii au oprit lucrul pentru 48 de ore şi au manifestat violent în Piaţa Syntagma. Sindicatele încearcă să blocheze măsurile de austeritate. Curse aeriene şi trenuri anulate, pene de curent, bănci închise, bătăi cu forţele de ordine. Grecia este din nou paralizată de greve.

Confruntări izolate au izbucnit, ieri,  între scutieri şi protestatari pe fondul unui marş în piaţa Syntagma în prima zi a unei greve generale de 48 de ore declanşată de sindicate. Unii manifestanţi au început să arunce cu pietre şi sticle în poliţie într-un colţ al pieţii. O grevă generală de 48 de ore a început ieri în Grecia, în timp ce Parlamentul se pregăteşte de un vot cheie în privinţa măsurilor de austeritate, într-o atmosferă tensionată. Adoptarea acestor măsuri, puternic contestate în stradă, este crucială pentru ca ţara să continue să primească sprijin financiar extern şi în primul rând o nouă tranşă de bani în luna iulie, precum şi pentru viitorul zonei euro.

Poliţia a recurs la gaze lacrimogene  Foto: reuters

Poliţia a recurs la gaze lacrimogene

Premieul Papandreu le-a spus deputaţilor că au „datoria patriotică" să voteze aceste măsuri. Însă şeful guvernului s-ar putea confrunta nu doar cu opoziţia, ci şi cu unii dintre parlamentarii partidului său. „Europenii ne şantajează. Nu accept asta. Nu voi accepta ca ţara noastră să-şi vândă „bijuteriile", a spus Alexandros Athanasiadis, unul dintre deputaţii nemulţumiţi din partidul de guvernământ  - PASOK. Este nevoie de doar câţiva deputaţi pentru a schimba balanţa la votul de mâine. Săptămâna trecută, guvernul a obţinut încrederea Legislativului cu numai 155 de voturi din totalul de 300.

Europa are un „plan B"

Zona euro a accelerat pregătirea unui plan de urgenţă în cazul unui vot negativ al Parlamentului elen, susţin surse europene , citate de Reuters. Potrivit acestora, ţările din zona euro şi FMI nu sunt dispuse să ajute în continuare Grecia în cazul în care parlamentarii eleni resping măsurile de austeritate. Sunt luate în considerare mai multe opţiuni, dar nu au transpirat prea multe detalii. Doar premierul premierul britanic David Cameron a subliniat că băncile ar trebui să-şi consolideze bilanţurile şi să fie pregătite pentru o deteriorare a situaţiei din Grecia. Directorul general al Deutsche Bank, Josef Ackermann, a declarat că extinderea problemelor de supraîndatorare ale Greciei la restul Europei ar putea fi mai gravă decât prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers în 2008, eveniment care a marcat începutul crizei financiare globale.

UE trage de timp

Şi „The Economist" notează că, dacă se prăbuşeşte Grecia, ar fi un dezastru pentru Europa. Dar, subliniază publicaţia, „se pare că UE a adoptat o nouă regulă: dacă un plan nu funcţionează, continuă cu el". Refuzul UE de a accepta că Grecia nu îşi poate plăti datoriile şi-a atins limitele. Politicile internaţionale legate de această criză devin „şi mai toxice", pieţele sunt convinse că „felul acesta de a avansa în ceaţă nu funcţionează", iar „temerile de contagiune cresc, nu scad. Singura soluţie, susţine revista, este „o restructurare ordonată a datoriei greceşti. Nu este un leac în sine, dar este o soluţie care oferă ţării o şansă.

Chiar şi un scaun se poate transforma în armă Foto: Reuters

image

Dar „această opţiune nu va mai fi disponibilă în curând. Liderii europeni trebuie să o folosească atâta timp cât mai pot", concluzionează „The Economist". Impresia multor analişti faţă de ceea ce se întâmplă în Grecia este că toţi actorii implicaţi încearcă să câştige timp înainte de inevitabil - intrarea statului elen în incapacitate de plată. Investitori, state, instituţii financiare îşi spun că un faliment astăzi va fi mai puţin grav decât unul mâine. Se speră că sistemul bancar va fi mai bine capitalizat în 2013 şi va avea timp pentru a recupera o parte din efectele crizei financiare care a lovit planeta.

Alte miliarde „toxice" în Spania

Sectorul financiar spaniol deţine active imobiliare cu probleme în valoare de 50 miliarde de euro, potriovit site-ului spaniol El Confidencial, care citează un document de la Boston Consulting Group (BSG). Această sumă, calculată în urma testelor de stres, ar trebui să fie adăugate la cele 180 de miliarde raportate anterior de către Banca Spaniei. Activele toxice spaniole provin de la creditele acordate dezvoltatorilor imobiliari corupţi sau insolvenţi, precum şi de la credite ipotecare cu nereguli.

78 de miliarde de euro trebuie să economisească grecii până în 2015 pentru a primi ajutorul financiar de la UE şi FMI.

Britanicii se pregătesc de grevă

Angajaţii din sectorul public vor declanşa mâine o grevă de 24 de ore, după eşecul negocierilor dintre autorităţi şi sindicate. Unison, cel mai mare sindicat din sectorul public, se aşteaptă ca în jur de 1,2 milioane de bugetari, dintre care 750.000 de profesori, să nu se prezinte la muncă, în semn de protest faţă de mărirea vârstei de pensionare şi faţă de creşterea contribuţiilor sociale. Mâine în aproximativ 17.000 de şcoli şi 350 de universităţi şi colegii din întreaga ţară cursurile nu se vor ţine sau se vor ţine parţial. Potrivit reformei sistemului de pensii, inclusă între măsurile guvernamentale de redresare economică, cadrele didactice nu se vor mai putea pensiona la 60 de ani ca până acum, ci se vor alinia la limita impusă tuturor: 65 de ani până în 2018 şi 66 de ani până în 2020. Stabilirea pensiei se va face pe baza unei medii a salariilor încasate de-a lungul activităţii profesionale.

FMI: Criza din Grecia face România mai riscantă

Indirect sau nu, efectele crizei greceşti se simt şi în România. Cursul de schimb leu/euro a fluctuat în funcţie de fiecare declaraţie a oficialilor despre situaţia Greciei, leul stabilindu-se în ultima lună pe un trend descendent, iar România pare în ochii investitorilor tot mai riscantă. Jeffrey Franks, şeful misiunii  FMI în România, a declarat, pentru Mediafax, că îngrijorările legate de situaţia din Grecia au avut ca efect în ultimele zile creşterea primei de risc pentru România, ceea ce se traduce prin împrumuturi mai scumpe pe pieţele internaţionale.

Anarhiştii au incendiat maşinile care le-au ieşit în drum  Foto: reuters

El a adăugat că trebuie să mai treacă o perioadă pentru a determina dacă situaţia este una de durată şi dacă va avea impact negativ. România pare riscantă în ochii investitorilor din cauza efectului de contagiune ce s-ar putea propaga prin intermediul băncilor greceşti care au subsidiare pe piaţa locală. Pe piaţa românească activează şapte bănci cu capital grecesc - Alpha Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, Emporiki Bank, ATE Bank şi Marfin Bank. Acestea concentrau la jumătatea lui 2010 aproape 35% din capitalul social al întregului sistem.

BNR ne linişteşte

Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Cotroceni, după întâlnirea cu şeful statului elen, Karolos Papoulias, că cele şapte bănci greceşti de pe piaţa românească au un comportament „absolut corect" şi îşi desfăşoară bine activitatea, el mulţumindu-le pentru acest lucru. Oficialii Băncii Naţionale a României (BNR) au ieşit, în ultima perioadă, cu declaraţii liniştitoare privind situaţia băncilor cu capital grecesc care activează pe piaţa românească. Ei dau asigurări că instituţiile de credit greceşti din România sunt bine capitalizate, şi monitorizate periodic în ceea ce priveşte posibilele retrageri de capital.

image

„Nu vedem un risc pentru aceste bănci, dar credem că putem face faţă bine provocărilor care ar putea să se ivească în sistem din partea oricărei banci", a declarat recent viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. El a adăugat că rata solvabilităţii băncilor greceşti este de 15,7%, faţă de o rată medie a sistemului de 14,9%, după normele româneşti. La rândul său, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a declarat că BNR a luat măsuri preventive, de monitorizare atentă prin raportări săptămânale a băncilor elene, iar rezultatele au reliefat că sunt solide din punct de vedere financiar.

Europa: „Grecii trebuie să se ajute şi singuri"

Europenii au pus ieri presiune prin declaraţii ferme asupra Parlamentului grec în vederea adoptării noului pachet de austeritate. Tonul a fost unul cât se poate de categoric, indiferent dacă a fost vorba de oficiali ai Comisiei Europene sau ai Băncii Centrale Europene. Comisarul pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn, a negat informaţiile privind existenţa unui plan B pentru salvarea Greciei. „Singura cale pentru evitarea unui default (incapacitate de plată) este ca Parlamentul să aprobe programul economic revizuit.

Preoţii nu au lipsit de la proteste  Foto: reuters

Programul include strategia fiscală pe termen mediu şi programul de privatizare, care trebuie aprobate pentru ca următoarea tranşă de asistenţă financiară să fie acordată", a declarat comisarul. UE este pregătită să ajute Grecia, dar sprijinul poate veni doar dacă Grecia se ajută singură, a mai spus Rehn. Un avertisment dur a venit şi din partea unui lider mult mai moderat, şi anume preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Votul, decisiv şi pentru Europa

„Orele care vin sunt decisive şi capitale nu numai pentru poporul grec, dar şi pentru zona euro şi chiar pentru stabilitatea economiei mondiale", a declarat ieri Van Rompuy în Parlamentul European. Oficialul a recunoscut că programul de austeritate este „dur", dar a precizat că nu Europa este „sursa problemelor". „Problemele au apărut în ultimii 10 ani, din cauza lipsei de responsabilitate politică, din lipsa supravegherii" conturilor acestei ţări, a spus belgianul, arătând cu degetul spre „frauda fiscală masivă" din Grecia.

Jürgen Stark, membru în Consiliul Director al Băncii Centrale Europene, a confirmat şi el că nu există un plan B pentru Grecia. „Dacă programul de austeritate nu trece în Parlament, nu cred că instituţiile financiare internaţionale vor mai finanţa Grecia începând de luna viitoare", a declarat economistul german pentru „Die Welt". „Intrarea în incapacitatea de plată nu poate fi evitată. Pur şi simplu nu înţeleg această atitudine pasivă" a coaliţiei guvernamentale de la Berlin, a declarat Peer Steinbrück, fostul ministru social-democrat al Finanţelor.

Agenţiile de rating aşteaptă

Este prea devreme pentru a stabili impactul planului de restructurare a datoriilor greceşti, a declarat ieri pentru televiziunea austriacă Moritz Krämer, directorul managerial pentru Europa, Asia şi Orientul Mijlociu al agenţiei de rating Standard& Poor's. „Nu credem că ce se discută astăzi reprezintă o soluţie durabilă pentru problema datoriilor greceşti", a mai spus Krämer, care a refuzat să precizeze dacă agenţiile de rating vor retrograda sau nu obligaţiunile actuale sau viitoare ale Greciei la nivelul default.

image
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite