Ce a pierdut România lipsind de la summit

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Scutul american antirachetă, gazul de şist şi reformele democratice sunt temele de discuţie pe care le-a pierdut preşedintele Băsescu neparticipând la summitul din Polonia. Preşedintele bulgar Gheorghi Pârvanov a folosit reuniunea din Polonia pentru a face lobby în favoarea aderării ţării sale la spaţiul Schengen.

Citiţi şi:

Preşedintele Băsescu boicotează Polonia. De ce şi cu ce efecte?

Preşedinţii din 20 de state din Europa Centrală şi de Est s-au întâlnit, ieri seară, la Varşovia, cu preşedintele SUA, Barack Obama, în ultima etapă a turneului european al liderului american. Reuniţi la invitaţia preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski, în cadrul celui de-al 17 summit al Europei Centrale şi de Est, liderii politici au discutat despre transformările democratice survenite în ultimii 20 de ani în regiune, după care au participat la un dineu cu Obama. „Liderii politici i-au prezentat preşedintelui Obama părerile lor despre ce pot face Europa Centrală şi SUA pentru nordul Africii", a declarat un consilier al preşedintelui polonez.

Un oficial de la Casa Albă declara săptămâna trecută că SUA doresc ca modelul de succes aplicat în Europa de Est după înlăturarea comunismului să fie aplicat şi în statele nedemocratice. Printre invitaţii la reuniunea de la Varşovia au fost preşedinţii Germaniei, Austriei, Italiei, liderii din Ţările baltice şi din Balcani.

Marii absenţi au fost preşedinţii României, Traian Băsescu şi al Serbiei, Boris Tadici, care au refuzat invitaţia din cauza prezenţei preşedintelui din Kosovo, Atifete Jahjaga. România nu recunoaşte nou-creatul stat Kosovo. În deschiderea reuniunii, preşedintele Bronislaw Komorowski a spus că ţările din Europa Centrală şi de Est au parcurs un drum foarte dificil pentru a ajunge la democraţie şi libertate şi că acest drum nu ar fi fost posibil fără sprijinul Uniunii Europene.

Absenţa României dă rău la Washington

Liderul polonez a ţinut să sublinieze că Europa nu mai poate trăi în egoism şi trebuie să se aplece asupra problemelor din alte părţi ale lumii.  Absenţa României de la summitul de la Varşovia nu va fi bine primită la Washington, având în vedere relaţiile de securitate strânse dintre cele două ţări, scrie „New York Times".. Luna aceasta, reaminteşte cotidianul american, SUA şi România au căzut de acord unde vor fi amplasaţi interceptorii antirachetă, a căror desfăşurare este aşteptată până în 2015. Denis MacShane, un avocat britanic expert în afaceri europene, a numit şi decizia Serbiei o greşeală. „Este o eroare diplomatică să îl pui la punct pe preşedintele Obama refuzând să mergi în Polonia pentru a întâmpina SUA", a declarat el.

Ce a găsit liderul american

În ceea ce priveşte eficienţa summitului, analiştii, citaţi de „Deutsche Welle", spun că la prima vedere cele 20 de invitate par să aibă multe în comun, dar, în ciuda asemănărilor, Obama a dat ochii cu un grup surprinzător de eterogen. „A existat o unitatea de interese în rândul acestor state la scurt timp după căderea Zidului Berlinului, dar aceasta s-a evaporat de mult. Acum, lucrurile au revenit la normal şi naţiunile din Europa Centrală şi de Est îşi urmăresc propriile interese" notează „Deutsche Welle".

„Chiar şi atunci când vine vorba despre relaţia cu Statele Unite este imposibil de găsit un numitor comun în rândul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. De exemplu, Polonia şi Republica Cehă au avut o relaţie deosebit de strânsă cu predecesorul lui Obama, George W. Bush. Dar la fel au stat lucrurile în cazul Ungariei sau Slovaciei. Aceste diferenţe vor face deosebit de dificil pentru ţările adunate la Varşovia să dea o declaraţie clară cu privire la relaţia dintre central-europeni şi SUA", este de părere Petr Drulak, director al Institutului de Relaţii Internaţionale de la Praga.

Gazda, favorizată

Cu toate că s-au ridicat probleme importante, este puţin probabil să se ajungă la acorduri specifice, cu excepţia Poloniei. Drulak a subliniat că nu se aşteaptă la orice decizii de anvergură după summitul de la Varşovia, iar subiectele de discuţii se vor axa pe modalităţile de promovare a democraţiei la marginile Europei şi, în special, cum să abordeze politica din ce  în ce mai agresivă a regimului Lukashenko din Belarus. În schimb polonezii au putut să discute cu preşedintele american despre scutul american antirachetă sau  gazul de şist. Polonia are o anumită îngrijorare faţă de aparenta indiferenţă a şefului de la Casa Albă faţă de Europa Centrală şi problemele acesteia de securitate, iar Varşovia vrea să lămurească acest lucru. „Până nu demult, legăturile între Polonia şi America erau concentrate pe probleme miltare", declară Roman Kuzniar, consilierul preşedintelui polonez Bronislaw Komorowski. „Acum vedem relaţiile noastre într-o perspectivă mai largă", subliniază acesta.

Interese energetice

Barack Obama, al cărui oraş natal, Chicago, este adesea prezentat ca fiind al doilea mare oraş polonez, după Varşovia, datorită unei mari prezenţe a diasporei poloneze acolo, va aborda, astăzi, cu preşedintele cu Bronislaw Komorowski şi cu premierul Donald Tusk şi problema securităţii energetice. Companii americane Exxon Mobil şi Chevron fac eforturi pentru a exploata gaze de şist, ale căror rezerve sunt estimate de unii experţi din SUA la 5.300 de miliarde de metri cubi, ceea ce ar face din Polonia  unul dintre cei mai importanţi producători din Europa. Dacă aceste rezerve sunt confirmate şi problemele de mediu vor fi rezolvate, gazul de şist ar putea creşte importanţa geopolitică şi economică a Poloniei şi ar reduce dependenţa ţării de cărbune şi de gazul rusesc. Dar gazul de şist nu este singurul domeniu de interes pentru americani.

Westinghouse, o filială a Toshiba cu sediul în Statele Unite este în concurenţă cu grupul francez Areva şi cu grupul nipono-american Hitachi GE pentru a furniza tehnologie Poloniei, pentru prima sa centrală nucleară. Ministrul polonez al Apărării, Bogdan Klich, a confirmat, ieri, că Varşovia şi Washingtonul vor semna un acord privitor la desfăşurarea unui detaşament al forţelor aeriene americane în Polonia după vizita lui Barack Obama, notează RIA Novosti. „Acordul pentru desfăşurarea permanentă a instalaţiilor forţelor aeriene americane în Polonia şi pentru rotaţia periodică a F-16 în ţara noastră va fi semnat după vizita lui Obama" şi va debuta în 2013, a spus ministrul.

Radar în Bulgaria

Un sistem radar pentru detectarea rachetelor iraniene ar urma să fie instalat pe teritoriul Bulgariei la sfârşitul anului 2013, în cadrul scutului american antirachetă, scrie „Novinite", citând un raport realizat de Raymond Knopp, oficial NATO. Decizia a venit după dificultăţile din negocierile cu Turcia în acest sens.

5.300 de miliarde de metri cubi de gaze de şist sunt estimate rezervele din Polonia.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite