Cât a folosit României Consiliul JAI pentru Schengen

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Propunerea franco-germană care cere Bruxelles-ului folosirea migraţiei ca motiv de închidere a graniţelor interne, în cadrul Schengen, a fost criticată de multe ţări din UE.

Ministrul de Interne francez, Claude Guéant, a pledat, ieri, la reuniunea consiliului JAI (Justiţie şi Afaceri Interne), la Luxemburg, pentru posibilitatea ca un stat membru să-şi poată închide graniţele naţionale în cazul unor presiuni ale migraţiei. Însă faptul că această solicitare este făcută în timpul campaniei electorale din Franţa a fost primită reţinut de alte ţări UE.

Guéant şi omologul său german Hans-Peter Friedrich au trimis recent o scrisoare preşedinţiei daneze a UE prin care au cerut ca reforma Schengen să fie introdusă pe agenda Consiliului JAI de ieri. Preşedintele Sarkozy avertizase recent că vrea un acord pe acest subiect în termen de 12 luni şi a avertizat că, în caz contrar, Franţa ar putea ieşi din Schengen. „Mai avem doar unsprezece luni", a spus ieri Guéant, citat de AFP, care a adăugat că preşedinţia daneză a UE ar putea veni cu un acord politic pe acest subiect până la sfârşitul mandatului său, adică iunie anul acesta. 

Belgia: Franţa n-are alte teme electorale

Ministrul belgian de Interne, Joëlle Milquet, a fost chiar iritat de discuţiile şi presiunile Franţei şi a izbucnit chiar înaintea Consiliului JAI, când toţi jurnaliştii au întrebat de propunerea franco-germană pe Schengen. „Nu este nicio propunere a Franţei şi Germaniei faţă de ceea ce discutăm deja de un an. În primul rând, fiecare stat membru poate să îşi închidă graniţele dacă există ameninţare la ordinea publică sau o chestiune de securitate naţională. Aceste variante există. În al doilea rând discutăm de un an despre propunerea Comisiei Europene de a permite ţărilor UE să îşi închidă graniţele când un alt stat nu reuşeşte să apere graniţele externe ale  UE. Nu e nimic nou decât că în unele campanii electorale unele subiecte sunt mai importante decât cele reale", a spus reprezentantul Belgiei. 

Olanda, interesată de propunere

Ministrul francez, Claude Guéant, a recunoscut că propunerea sa a fost primită cu rezerve de Belgia şi de Suedia, dar a adăugat că alte state au fost foarte interesate. Prima a fost Olanda, al cărei ministru pentru Migraţie, o cunoştinţă veche a României, dar mai ales a Bulgariei, Gert Leers, a spus înainte de Consiliu că propunerea franco-germană este „foarte interesantă", că este „un punct de discuţie de la care merită pornit". El a adăugat că trebuie să meargă în parlamentul naţional cu o astfel de variantă.

Cu România şi Bulgaria cum rămâne?

În ecuaţia naţionalismului european care creşte tot mai mult în UE pe fondul crizei economice, România ar avea de câştigat pentru obiectivul de aderare la Schengen, susţin o parte din europarlamentarii români. „Nu are nicio legătură scrisoarea franco-germană. Ba dimpotrivă, în anumite privinţe ne poate ajuta. O dată ce statele membre au un mecanism de apărare contra fluxurilor migratorii şi pot pune controale la propriile frontiere, este mai uşor pentru România şi Bulgaria să intre în Schengen", apreciază europarlamentarul PDL, Marian Jean Marinescu.

Olanda dă verdictul în iulie

Ceea ce ne dă însă în continuare emoţii este tot Olanda. Şi nu actualul guvern, ci căderea lui. Mai sunt şanse ca în septembrie România şi Bulgaria să primească undă verde cu aderarea în etape, după ce Guvernul de la Haga a căzut din cauza extremiştilor de dreapta? "Şanse încă există. Nu este bine că alegerile sunt în septembrie, dar, ţinând cont că deja un angajament este făcut, sub MCV, dacă raportul pe Justiţie va fi pozitiv, atunci s-ar putea ca Olanda să deblocheze aderarea. Era însă mai bine să avem acelaşi guvern cu care deja am discutat. În perioade de alegeri, fiecare încearcă să se agaţe de tot felul de teme", a adăugat Marinescu. El a mai precizat că autorităţile de la Haga ar putea anunţa o poziţie finală pe Schengen, în chestiunea extinderii cu România şi Bulgaria, în luna iulie.

Franţa: graniţele ţin de suveranitatea naţională

Dezbaterea privind reforma Schengen a fost lansată în martie 2011, la iniţiativa Franţei, în urma unei dispute cu Italia, după revoluţiile din ţările arabe. Parisul a obţinut includerea în dezbaterea europeană a migraţiei ca o ameninţare permanentă în faţa căreia statele membre să poată reintroduce controale la frontierele interne. Atât Bruxelles-ul, cât şi Parisul ori Haga vorbesc despre această variantă ca despre o soluţie extremă, doar că statele membre vor ca ele să decidă, în timp ce Executivul UE vrea control european, prin vot, în Consiliu, asupra acestei hotărâri.

Bruxelles: Schengen e un bun al UE

„Schengen nu este un instrument de luptă contra migraţiei", a spus suedeza Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru Afaceri Interne, înainte de Consiliul de ieri de la Luxemburg. La încheierea reuniunii, ministrul francez a replicat „Decizia (n.n. - de închidere a graniţelor) trebuie să revină guvernelor pentru a fi acceptată de către cetăţeni", a spus Claude Guéant. Nu a uitat să reamintească faptul că apărarea graniţelor este o chestiune de suveranitate naţională. Potrivit acestuia, există peste 400.000 de intrări ilegale pe teritoriul Schengen în fiecare an. Bruxelles-ul vrea decizie comună atunci când un stat vrea să-şi închidă graniţele, deoarece Schengen este „un bun comun al UE".

"Schengen nu este un instrument de luptă contra migraţiei.''
Cecilia Malmstromcomisarul european pentru Afaceri Interne,

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite